Linkuri accesibilitate

Studiu despre infiltrarea Parlamentului federal, realizat de Georg Herbstritt.



În ultimii ani au fost lansate fel şi fel de speculaţii privind anumiţi deputaţi germani care, chipurile, ar fi lucrat pentru serviciul secret est-german, Stasi. Pentru a clarifica odată pentru totdeauna această situaţie, Oficiul pentru studierea dosarelor fostei Securităţi est-germane, Stasi (BstU) a fost însărcinat să cerceteze arhivele şi să întocmească un studiu exhaustiv.

După aproape trei ani, cercetătorul Georg Herbstritt a terminat acum acest studiu care va fi înmînat preşedintelui Parlamentului, Norbert Lamert. Studiul intitulat „Der Deutsche Bundestag 1949 bis 1989 in den Akten des Ministeriums für Staatssicherheit (MfS) der DDR” – „Bundestag-ul din 1949 pînă-n 1989 în dosarele Ministerului Securităţii Statului (MfS)” cuprinde aproape 400 de pagini.

Săptămînalul german „Die Zeit” a prezentat acum, în ediţia sa online, cuprinsul şi concluziile la care a ajuns istoricul-cercetător. (Herbstritt este, de-altfel, şi autorul mai multor studii legate de relaţiile care au existat între Securitatea română şi cea est-germană. Totodată, el a publicat mai multe articole în România, în „Magazin istoric” dar şi în „Caietele CNSAS”, o publicaţie, din păcate, cu circuit limitat, editată de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti.)

Herbstritt este cel care a cercetat pentru prima dată în ce măsură a reuşit Stasi să spioneze şi să influenţeze Bundestag-ul. Din acest demers rezultă că Stasi în nici un caz nu a reuşit să se inflitreze în aşa măsură cum, în mod eronat, s-a susţinut pînă acum.

În afară de cîteva cazuri de agenţi, deja cunoscuţi, alţii nu au mai fost descoperiţi. Din cei 2.190 de deputaţi, membri ai Bundestag-ului între anii 1949 şi 1989, numai nouă au fost, într-adevăr colaboratori ai Stasi. Numele a opt spioni fuseseră cunoscute (de exemplu: William Borm de la partidul liberal, FDP, Dirk Schneider, de la ecologişti, Julius Steiner de la creştin-democraţi, CDU, sau Karl Wienand de la social-democraţi, SPD), cel de-al noulea identificat acum este münchenezul Otto Graf.

În fişierele serviciului extern se regăsesc numele a circa jumătate din parlamentari. Ei apar acolo nu ca agenţi, ci ca obiective. Stasi intenţiona să racoleze 132 dintre parlamentari. Spionii adevăraţi se aflau, de regulă, în apopierea deputaţilor, fiind din rîndul secretarelor sau personalului din diferitele birouri parlamentare sau guvernamentale. Studiul de faţă, însă, nu se ocupă de această categorie de persoane care-i „exploatau în orb” pe politicieni.
XS
SM
MD
LG