Linkuri accesibilitate

Despre interimat în materie de politică (literară)


Moldova Blog Emilian Galaicu-Paun Audio Program banner
Moldova Blog Emilian Galaicu-Paun Audio Program banner


Acum, că Republica Interimară Moldova (cum altfel poate fi numită o ţară cu cele mai multe interimate – de la cele prezidenţiale, două la număr, la alea de premier şi spicher, câte unul de căciulă – în răstimpul unui singur mandat parlamentar?!) a ieşit, cu chiu cu vai, dintr-o gravă criză politică, se cuvine să revenim la oile noastre, alea din ghicitoarea „Câmpul alb, oile negre. Cine le vede, nu le crede. Cine le paşte, le cunoaşte”, altfel spus, la carte.

De bine, de rău, în toţi aceşti ani s-au tipărit cărţi, iar revistele literare de la noi au ţinut şi ele pasul, fiecare cum (nu) s-a priceput mai bine, astfel încât, în ciuda regimului de austeritate la care-i supusă cultura noastră, în special cea literară, se poate vorbi despre un proces literar la zi, unul de integrare în literatura română contemporană.

În acest sens, cele câteva publicaţii scoase cu sprijinul Institutului Cultural Român – în special Sud-Est Cultural, Contrafort, Semn, iar în ultimii ani şi Clipa – s-au impus firesc în ultimul deceniu şi ceva, marcându-l într-un fel (pe la târgurile de carte din ţară, am auzit în câteva rânduri sintagma „generaţia Contrafort”, ceea ce nu ar fi chiar corect din p.d.v. al istoriei literare, revista „optzecistă” fiind precedată de suplimentul literar de la Sfatul Ţării, de aceeaşi orientare (post-)modernă!), la fel cum şi Literatura şi Arta a făcut epocă la vremea ei, în anii 1988-1989.

Faptul că le pun acum într-o ecuaţie, revistele ICR-ului & publicaţia finanţată de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, nu înseamnă că ele au acelaşi rol & impact (primele sunt tot atâtea stindarde ale sincronizării, cu nimic mai prejos decât, iar unele mult peste, revistele de la Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara; ultima s-a cantonat într-un soi de păşunism militant desuet, aducând mai degrabă a… „rezervaţie naturală cu zimbri şi voievozi”), doar că şi unele, şi altele vai! depind întru totul de o finanţare externă.

Or, odată cu reorientarea actualei echipe a ICR spre componenta „naţională” (s-o numit pe cea a echipei Patapievici, convenţional, „europeană”), şi în absenţa oricărui sprijin din partea statului pe teritoriul căruia apar, alias RM, există o mare probabilitate ca primele trei să fie scoase totalmente din cărţi – ceea ce se şi întâmplă de fapt, căci până la această dată nu a apărut nici un număr nou de Sud-Est, Contrafort, Semn sau Clipa –, iar ultima să primească de una singură partea leului (românesc, se-nţelege), ceea ce pare-se s-a şi întâmplat parţial (vezi şi textul lui Mircea V. Ciobanu din Dilema Veche, ultimul nr. – http://dilemaveche.ro/sectiune/zi-cultura/articol/revistele-literare-basarabia-sincope-hiatusuri – din care citez un mic fragment: „În acest an, în Basarabia a apărut, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, o singură revistă de cultură. E trist viitorul unui ţinut care are o singură revistă literară, chiar dacă ea se numeşte, imperial, Literatura şi Arta. Sau mai ales pentru că se numeşte aşa”; se-nţelege că replica lui Nicolae Dabija, redactorul-şef al LşA, nu s-a lăsat aşteptată, iat-o: http://www.literaturasiarta.md/pressview.php?l=ro&idc=3&id=4293&zidc=1).

Între timp, o revistă austriacă – Sonderheft nr. 2013. Das Magazin für den Donauraum und Mitteleuropa, ce apare ca supliment al ziarului Eine Beilage der Wiener Zeitung – pregăteşte un număr special dedicat culturii contemporane din Republica Moldova, al cărei interimat – al ţării, nu al revistei vieneze! – în materie de publicaţii literare autohtone nici măcar nu a început! Ceea ce înseamnă că până la Republica Literelor mai este cale de parcurs… Asta dacă nu cumva RM a făcut cale-ntoarsă, spre epoca revolută când sloganul zilei era: „Limbă – alfabet!”…

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG