Linkuri accesibilitate

Vlad Spânu: „Instituţiile statului sunt folosite în interesul unor grupări mici, partide politice şi asta se vede din afară, se vede din interior. Lumea e dezamăgită din interior şi este dezamăgită şi în afară.”



Aşadar, după mai multe luni de acuzaţii, decizii controversate şi negocieri pe muchie de cuţit 58 de legislatori au aprobat componenţa cabinetului Iurie Leancă. Într-o declaraţie pentru Europa Liberă premierul a calificat votul drept unul pentru pregătirea Republicii Moldova de Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Imediat după investirea noului Guvern, Diana Răileanu a stat de vorbă cu Vlad Spânu, Preşedintele Fundaţiei „Moldova” cu sediul la Washington, de la care a fost curioasă să afle dacă, aşa cum scrie o parte din presa de la Chişinău - Republica Moldova a depăşit criza politică:

Vlad Spânu: „Noi trebuie să ne uităm la ce s-a întâmplat în Republica Moldova din trei perspective: faptul că a fost votat un nou guvern, este bine sau rău pentru bunăstarea populaţiei, a doua perspectivă este procesul de apropiere de standardele europene şi trei, cum soluţionăm noi problemele-cheie ce ţin de securitatea statului. Mă refer la soluţionarea conflictului de pe Nistru între Republica Moldova şi Rusia.

Din punctul acesta de vedere, acesta ar trebui să fie criteriul de analiză a situaţiei şi de văzut – este bine sau rău? Din toate aceste trei considerente cred că balanţa ar trebui să încline spre pozitiv, spre bine, deoarece, în primul rând este o continuitate a fostelor guverne după 2010 încoace, care de bine de rău au arătat vectorul dezvoltării Republicii Moldova. altă întrebare este – cum s-a realizat această dezvoltare şi aici este, de fapt, o discuţie care merită atenţie.”

Europa Liberă: Domnule Spânu, totuşi aceşti câţiva ani cât la guvernare au fost şi mai sunt partide democrate, liberal-democrate, Republica Moldova a fost zguduită şi de mai multe crize politice. În ce măsură imaginea ţării a fost afectată?

Vlad Spânu: „Eu cred că orice instabilitate în cadrul unei ţări afectează imaginea din afară şi afectează mersul ţării în sensul dezvoltării, în sensul vieţii cotidiene, normale. Din păcate, din afară, cum văd eu lucrurile, este că dacă din 2001 până în 2009 a fost la guvernare un partid comunist, care monopolizase Joi la alegerea președintelui Parlamentului

Joi la alegerea președintelui Parlamentului

puterea în stat şi monopolizase businessul care se afla pe lângă putere, acum, după 2009-2010 s-a stricat acel monopol şi a apărut o concurenţă foarte dură între mai mulţi actori, inclusiv între fosta guvernare, fostul business care s-a aflat la guvernare şi noii actori politici care au creat, de fapt, această criză politică din ultimii doi ani, deoarece a fost o concurenţă neloială şi a fost o concurenţă dură nu pe bazele principiilor economiei de piaţă, dar pe bază de interese de partid şi aceasta a dus la această criză care a afectat populaţia din interior şi a afectat imaginea ţării în general.”

Europa Liberă: Şi acum vă întreb: guvernul care a fost votat, este un guvern pentru care s-a negociat la limită, ce şanse sunt acum ca acest guvern să împace pe toată lumea?

Vlad Spânu: „Eu cred că nu este o deosebire radicală de precedentele guverne deoarece, cu mici excepţii, au rămas aceiaşi actori politici. Iarăşi, revenim la întrebarea: cum se vor reflecta acţiunile noului guvern sau politicile noului guvern faţă de acele trei puncte pe care le-am spus iniţial? Bunăstarea populaţiei, de exemplu şi creşterea nivelului de trai.

Din discuţiile pe care le am eu, sporadice, reiese că lumea a avut aşteptări foarte mari de la aceste guverne după 2009-2010 şi s-a dezamăgit. Întrebarea este: de ce s-a dezamăgit? De ce populaţia nu este în stare să vadă beneficiile noii politici, sau noilor politici ale guvernului? Şi aici, dacă este să analizăm situaţia dintr-o ţară, care sunt criteriile de dezvoltare?

Climatul investiţional şi climatul de business pentru companiile locale şi companiile externe, care activând, aduc venituri la buget. Având suficiente venituri la buget, statul are posibilităţi să investească în proiecte sociale – pensii, drumuri ş.a.m.d. La noi lucrurile acestea nu se întâmplă şi întrebarea-cheie este: de ce nu se întâmplă aceste lucruri? Şi lucrurile, din punctul meu de vedere, sunt destul de limpezi – pentru că nu există o concurenţă ca într-o economie de piaţă liberă în Republica Moldova. de aceea, unu, nu vin investiţii străine.

Doi, companiile locale nu sunt dispuse să investească banii şi atunci caută să investească sau în altă parte sau aşteaptă o schimbare care va fi confortabilă pentru ei ca să investească şi, trei, nefiind locuri de muncă, oamenii de rând de la noi îşi caută de lucru în alte părţi. Deci, asta este o situaţie creată din cauza că se monopolizează businessurile în jurul puterii şi atunci cei care beneficiază de influenţa factorului politic încearcă prin instituţiile statului să marginalizeze acele businessuri care sunt profitabile şi care le fac concurenţă. Şi atunci, în linii mari, venituri la buget sunt mai puţine decât ar fi fost cazul, cum se întâmplă în ţările mai la Vest de Republica Moldova, cele care au intrat în Uniunea Europeană. Astfel de acţiuni din partea businessului şi politicienilor nu sunt permise deoarece acolo legea este lege şi sistemul judecătoresc lucrează, funcţionează de bine de rău.”

Europa Liberă: Domnule Spânu, dar votul de astăzi a fost motivat din dorinţa de a face bine sau e un vot motivat din dorinţe mercantile, dacă pot să zic aşa?

Vlad Spânu: „Cred că este o mixtură de interese şi sunt oameni care într-adevăr vor să meargă înainte, să aibă un guvern, guvernul să funcţioneze normal, ca într-o ţară normală şi alţii au interesul de a-şi prezerva situaţia, posturile, poziţia şi nu a merge în alegeri anticipate. Problema-cheie a fost alegerile anticipate. Alegerile anticipate sînt o carte albă, nu ştie nimeni ce se va întâmpla la alegeri şi de aceea partidele politice sunt tentate să-şi menţină status-quo-ul. Cine nu este de acord cu acest status – este opoziţia. În primul rând Partidul comunist, care, evident, nu se împacă cu gândul că este în opoziţie prea mult şi atunci a încercat să schimbe şi să nu voteze acest guvern pentru a merge la alegeri.”

Europa Liberă: Domnule Spânu, dar în ce măsură insistenţele partenerilor occidentali au avut un rol de jucat în votarea guvernului?

Vlad Spânu: „Eu cred că e un factor foarte important deoarece Republica Moldova, fiind o ţară mică, care depinde foarte mult de export, depinde de piaţa externă şi de factorul extern deoarece şi precedentele guverne şi guvernul actual îşi propune şi declară că Republica Moldova vrea să se integreze în Uniunea Europeană şi de asta este atentă la ce se spune din afară. Însă dacă ne uităm bine la ce s-a întâmplat în ultimele luni, referitor la procesul de negocieri, constatăm că Ucraina merge cu un pas înaintea Republicii Moldova.

Chiar astăzi, Štefan Füle a declarat într-un mesaj al său că Ucraina are toate şansele să semneze la summit-ul de la Vilnius acordul de asociere. Pe când Republica Moldova, Georgia şi Armenia vor iniţia doar acest acord. Acesta cred că este un mesaj foarte clar politicienilor de la Chişinău că dacă se vor juca în continuare cu focul nu vor avea nici o şansă să avanseze în procesul de integrare europeană deoarece partenerii străini vor să aibă în Republica Moldova, ca şi în orice altă ţară, vor să vadă un partener stabil, previzibil, care îmbrăţişează legea ca un element suprem în societate, care conduce cu restul proceselor.

Republica Moldova în ultimii câţiva ani, din păcate, spre regretul meu şi al multor altora, s-a dovedit a nu fi aşa. Instituţiile statului sunt folosite în interesul unor grupări mici, partide politice şi asta se vede din afară, se vede din interior. Lumea e dezamăgită din interior şi este dezamăgită şi în afară.”

Europa Liberă: După părerea Dumneavoastră, care ar trebui să fie preocupările guvernului nou-investit de acum încolo?

Vlad Spânu: „Eu cred că orice membru al guvernului, în domeniul în care este responsabil, în primul rând prim-ministrul, trebuie să facă o analiză serioasă la ce s-a întâmplat în ultimii trei ani şi să vadă care au fost lacunele şi lacunele au fost grave. Lacunele au fost spuse şi de către cei din Occident, din Uniunea Europeană şi de SUA, dar şi de societatea civilă din Republica Moldova.

Lucrurile sunt cunoscute şi acum întrebarea-cheie este – au voinţă politică primul ministru şi membrii guvernului ca să facă regulă în ţară sau nu? Au capacitatea de a face sau nu au capacitatea? Acestea sunt întrebările-cheie care stau în faţa lor şi vom vedea, evident, în următoarea perioadă dacă răspund pozitiv la aceste întrebări.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG