Cea mai populată țară din lume, China, are o nouă problemă: de ce se poartă cetățenii ei așa de urât când călătoresc în străinătate ca turiști? Detalii într-o relatare Reuter.
În ultima vreme mai multe incidente având ca eroi turiști chinezi au ajuns în atenția opiniei publice de la ei de-acasă, provocând furtuni de comentarii pe rețelele sociale, ba chiar și reacții guvernamentale.
Printre incidentele cele mai cunoscute se numără falsificarea certificatelor de căsătorie pentru a primi reduceri de lună de miere în insulele Maldive sau isprava unei mame care nu a mai apucat să-și ducă odraslele la toaletă pe un aeroport din Taiwan, folosind în loc podeaua, ce-i drept acoperită cu un ziar.
După ce recent a ieșit la iveală că un turist chinez de numai 15 ani și-a scrijelit numele în peretele templului vechi de 3500 de ani de la Luxor, din Egipt, problema a ajuns în atenția Ministerului chinez de externe, fiind ridicată de ziariști la obișnuitul briefing săptămânal de presă.
Purtătorul de cuvânt al ministerului, Hong Lei, a reacționat spunând că tot mai mulți chinezi călătoresc în străinătate și că speră ca în timp ei să se deprindă mai bine cu regulile țărilor vizitate și să se „poarte frumos”.
Mai vehement a fost vicepremierul chinez Wang Yang, care a spus recent că turiștii chinezi „fac gălăgie în locuri publice, își scrijelesc numele pe monumente, ignoră lumina roșie a semafoarelor și scuipă peste tot... întinând imaginea Chinei în străinătate”.
Cercetătorul Liu Simin de la un centru de turism chinez a spus agenției Reuter că pentru compatrioții lui călătoriile în străinătate sunt o noutate, ceea ce explică în parte unele incidente nefericite. El a mai observat că riscul incidentelor „necivilizate” este sporit de simplul număr neobișnuit de mare al turiștilor chinezi.
Anul trecut au călătorit în străinătate 83 de milioane de turiști chinezi, cheltuind în total peste 100 de miliarde de dolari – mai mult decât oricare altă națiune. Agenția pentru turism a Națiunile Unite se așteaptă ca în 2020 numărul turiștilor chinezi în străinătate să ajungă la 200 de milioane.
În apărarea turiștilor chinezi, Reuter scrie că critici de felul celor mediatizate acum în China s-au făcut în trecut la adresa turiștilor americani, japonezi sau taiwanezi, când aceștia au început a profita de noua lor prosperitate pentru a vedea lumea. În sfârșit, Reuter adaugă ceea ce presa chineză indignată pare să treacă cu vederea, anume că imensa majoritate a turiștilor chinezi se poartă deja frumos și că asaltul lor mai masiv de la un la altul asupra destinațiilor turistice, inclusiv ale celor din Europa cuprinsă de criză, este un fenomen așa de profitabil încât o abatere-două de la reguli poate fi trecută cu vederea.
