Linkuri accesibilitate

Cazul Moldova Agroindbank. De ce sistemul bancar al R. Moldova este vulnerabil la atacurile raider?


Roman Chircă: Până la 70% din acţionarii întregului sistem bancar al Republicii Moldova sunt cetăţeni străini.

Moldova Agroindbank a anunţat aseară că a doua oară în doi ani ar fi victima unui atac raider, adică a unei încercări de a fi preluată în mod agresiv în scopul profitului rapid al noilor proprietari şi apoi al lichidării. Posibila ameninţare la adresa băncii a fost discutată astăzi şi de premierul interimar Iurie Leancă într-un comitet de securitate financiară de la Guvern, Liliana Barbăroşie a discutat pe această temă cu economistul Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă.

Europa Liberă: Rezultă dintr-un comunicat difuzat de Agroindbank că această instituţie se simte victimă a unor operaţiuni suspecte care ar fi o continuare mai primejdioasă a ceea ce s-a considerat a fi un atac de tip raider în 2011. Ce trebuie să se înţeleagă în primul rând despre acest nou semnal de alarmă al acestei instituţii financiare într-un caz care părea epuizat acum doi ani?

Roman Chircă: Atunci era vorba despre anumiţi acţionari concreţi şi am avut parte şi de declaraţiile avocaţilor acestora. În acest caz însă nu sunt prea multe detalii date publicităţii. De fapt nici nu se ştie cam la ce etapă sunt aceste atacuri. Nu se cunosc detalii despre pretenţiile care se înaintează. De fapt, atacuri raider s-au întâmplat anterior şi faţă de alte bănci, iar cauza principală ar fi că până la 70 la sută din acţionarii întregului sistem bancar al Republicii Moldova sunt cetăţeni străini. Mulţi sunt conaţionali de-ai noştri care, sub paravanul unor companii off-shore, îşi exercită dreptul de acţionari.

Europa Liberă: Oricum, din puţinele date care au fost scoase la iveală devine clar că ceea ce a cerut FMI încă la sfârşitul anului trecut, să se facă transparenţă în acţionariatul băncilor, nu se reuşeşte. De ce din punctul dvs. de vedere nu reuşesc autorităţile să facă lumină în proprietatea asupra băncilor?

Roman Chircă

Roman Chircă

Roman Chircă: S-au făcut mai multe tentative în acest sens. Banca Naţională a introdus anumite regulamente care obligă tranzacţiile cu acţiuni de peste 5 la sută să fie înregistrate şi de către banca naţională. Dar până la 70 la sută din sistemul bancar este off-shore-izat, dacă putem să inventăm un astfel de termen. Nu s-a continuat deschiderea informaţiei privind proprietarii şi acţionarii. Era o propunere care nu a fost luată în calcul de a elucida acţionarii cu pachete importante de acţiuni. Există o experienţă bogată a ţărilor UE şi SUA de protecţie împotriva preluărilor ostile sau ilegale, dar din păcate o astfel de legislaţie nu este pe deplin dezvoltată la noi. Dar cea mai mare şi mai gravă problemă din punctul meu de vedere este că proprietatea privată este parcă provizorie în Republica Moldova: cine reuşeşte prin anumite scheme să se protejeze, acela de fapt este şi proprietar. Iar acest lucru, când cineva se ascunde ca fiind acţionar, de fapt incită atacatorul raider să preia ceea ce însuşi proprietarul consideră de cuviinţă să ascundă.

Europa Liberă: Ce-i face pe aceşti acţionari să stea în subteran şi ce i-ar putea determina să iasă la suprafaţă?

Roman Chircă:
Frica de a fi deposedat. O perioadă destul de lungă se considera destul de sigură şi protejată persoana care se ascunde în spatele unei companii off-shore nerezidentă. Până la urmă s-a dovedit că sistemul judiciar care poate în baza unor acte false să emită hotărâri judiciare de orice gen demonstrează că acest sistem de protecţie nu funcţionează. Iar persoane care la rândul lor poate cândva au preluat şi ele acţiuni tot prin metode ostile sunt motivate să se ascundă în continuare.

Europa Liberă: În acest comunicat se vorbeşte despre „acţiuni anemice” ale statului, fiind vorba despre Banca Naţională şi CNPF… Cum v-aţi fi aşteptat să acţioneze ele?

Roman Chircă:
Toate acţiunile raider de succes au loc fie în urma implicării tacite ale unor instituţii responsabile, dar problema constă şi în declaraţiile Consiliului de administraţie al băncii care nu dă detalii şi recurge la comunicare prin mass-media, decât unul pe cale legală, deşi eu sunt absolut convins că în paralel are loc... De aceea, dacă într-adevăr este vorba despre un atac raider, acel atacator a hotărât să se folosească şi de incertitudinea guvernamentală şi criza politică de la noi. În concluzie, cu siguranţă eforturile statului de contracarare a atacurilor raider sunt insuficiente.

Europa Liberă: Vă puteţi imagina care ar putea fi deznodământul, într-un scenariu sumbru, al problemelor pe care le are această bancă? Am să citez acum din comunicat: „Creditorii internaţionali ai băncii ar putea considera schimbarea esenţială a componenţei acţionariatului şi conducerii băncii drept cazuri de default cu drept de retragere înainte de termen a împrumuturilor.” Ar putea intra chiar în default această instituţie bancară?

Roman Chircă:
M-aş îndoi, pentru că de fapt obiectivul unui atacator este de a prelua o bancă intactă, la valoarea activelor scontată. De aceea eu nu cred că poziţia financiară a băncii va fi considerabil perturbată. Cel mai rău ce s-ar putea întâmpla ar fi o schimbare la nivelul structurii acţionarilor. Acesta şi este obiectivul major urmărit de către atacatori.
XS
SM
MD
LG