Linkuri accesibilitate

Fenomenul de fărîmițare la dreapta românească postdecembristă


Crin Antonescu, președintele PNL.

Crin Antonescu, președintele PNL.

Ce spun excluderile din Partidul Național Liberal.



In scurta istorie post-dictatoriala, partidele de centru-dreapta din România au preferat fragmentarile in locul unificarilor, spre deosebire de socialisti care au stiut sa ramina aproape intacti, desi multa vreme au pastrat stilul organizational al defunctului partid comunist.

Fenomenul de farimitare a fost exersat mai ales de PNL, Partidul National Liberal, in special din cauza unor decizii de tip oportunist.

Cea mai grava scindare pentru liberalii romani a fost cea din 1992, cind PNL a decis sa iasa din alianta de dreapta, cunoscuta sub numele de Conventia Democratica, decizie care a dus la raminerea partidului in afara parlamentului.

Astazi, insa, presedintele liberalilor romani, Crin Antonescu, a supus la vot in cadrul Delegatiei Permanente excluderea din partid a primarului secotrului 1 Bucuresti, Andrei Chiliman si a deputatei Diana Tusa din cauza criticilor acestora la adresa conducerii partidului.

Primarul Chiliman a creat deja o organizatie, Intiativa România Liberala, nemultumit de politica liderului PNL, care l-a criticat anul trecut destul de dur pe ambasadorul american de la București si i-a insultat pe mai multi reprezentanti ai Uniunii Europeana.

Asocierea liberalilor cu socialistii intr-un guvern in care vocile PNL nu se aud aproape de loc a fost o alta problema pe care cei exlusi au ridicat-o.

In jurul acestora exista si alti dizidenti, dar si multi nemultumiti, care asteapta ca actualul presedinte al partidului Crin Antonescu sa faca o gresala, pentru a-l putea pedepsi.

Situatia este aproape aceeasi si in partidul din care provine Traian Băsescu: presedintele PDL, Vasile Blaga i-a amenintat pe citiva dintre asa-numitii reformisti ca-i da afara, iar principalul repros este tot delictul de opinie.

In vizor sint eurodeputatul Cristian Preda, cunoscut politolog roman, fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi si fostul ministru al Culturii Toader Paleologu. Excluderea lor se va dezbate saptamina viitoare.

Razboiul orgoliilor s-a declansat printre democrat-liberali dupa alegerile interne din luna martie, cind favorita presedintelui Basescu la sefia partidului, Elena Udrea a pierdut in fata actualului lider.

Fiindca partidul a refuzat-o pe Udrea, presedintele Romaniei s-a hotarit sa puna umarul pentru crearea unui nou partid.

Asadar cele doua partide de dreapta din România liberalii si democrat-liberalii se autosaboteaza cu un an si jumatate inaintea alegerilor prezidentiale, lasind in acest fel un culoar liber pentru socialisti. De ce astfel de fisuri apar mai ales pe esechierul de dreapta al politicii romanesti este o intrebare cu raspuns dificil.

Stinga este mai unita, fiindca a fost consturita pe scheletul partidului comunist si a preluat disciplina acestuia, dar si modul mai autoritare de conducere atit la centru, cit si in filiale.

In schimb, Dreapta, care a avut tot timpul mai multi intelectuali a devenit un teren de dezbateri mai larg, iar criticile au fost acceptate mai usor, chiar si atunci cind se formulau in afara partidului.

La inceputul anilor 1990 existau si alte slabiciuni, despre care opinia publica a aflat abia in anii 1998-2008, dupa ce au fost deschise dosarele securitatii din care rezulta ca majoritatea liderilor de dreapta fusesera racolati dupa iesirea lor din temnitele comuniste.

Totusi partidele de dreapta se rup din cauza orgoliilor fruntasilor liberali si democrat-liberali, desi de-a lungul timpului au existat si masinatiuni din afara, in conditiile in care au aparut informatii in decursul timpului, ca serviciile secrete asculatu in prima decada post-comunista, telefoanele liderilor politici, sindicali sau din societatea civila.

Dreapta se farimiteaza, insa in aceasta perioada, si din cauza ca nu mai sustine politici, idealuri sau strategii, ci doar oameni care prefera stilul autocrat de conducere.
XS
SM
MD
LG