Polițiștii nu vor mai avea grade militare, ci vor deveni funcționari cu statut special finanțați din bugetul de stat. Pentru a face parte din noile structuri ale Poliției, aceștia vor trebuisă treacă testul cu detectorul de minciuni și să-și scoată averile și interesele la vedere. Mai mult, pentru a-și exercita funcția, polițiștii trebuie să depună jurământul, iar periodic vor fi obligați să susțină testul de integritate profesională. Reforma structurală a demarat și la Ministerul Afacerilor Interne, după ce a intrat în vigoare noua lege a poliției și a statutului polițistului, potrivit căreia poliția este definitiv separată de minister, devenind un serviciu autonom, în subordinea ministerului de interne. Astfel, ministerul va crea politici și strategii în domeniu, în timp ce poliția va întreprinde acțiuni de prevenire și investigare a infracțiunilor, precum și de menţinere, restabilire a ordinii şi securității publice. Un interviu cu ministrul de interne în exercițiu Dorin Recean realizat deValentina Ursu.
Europa Liberă: Ministerul de Interne s-a dorit să fie motorul promovării reformelor în Republica Moldova. Aţi pornit reforma. Mai departe e greu şi unde e dificil?
Dorin Recean: „Eu cred că reforma Ministerului Afacerilor Interne a avut un fel de noroc pentru că, la 5 martie, în ziua când a fost demis guvernul, a intrat în vigoare noua Lege cu privire la poliţie şi statutul poliţistului, de asemenea, a intrat în vigoare noua structură organizatorică a poliţiei. Şi aceasta este foarte important. Dincolo de aceasta, am separat politic poliţia de Minister. Ministerul, de azi înainte, nu are dreptul să se implice în activitatea poliţiei, poliţiei de frontieră, Departamentului Situaţii Excepţionale şi carabinierii. Asta instituţional. Operaţional, noi suntem mai aproape de cetăţeni. Am extins împuternicirile inspectoratelor teritoriale în raioane. Acolo am extins prezenţa în sate, prin inspectoratele şi sectoarele pe care le-am creat. Deci, dacă până acuma grupele de intervenţie erau concentrate în raion şi erau câte una, câte două, de acum încolo avem în fiecare raion de la 4 la 8 sectoare care sunt responsabile pentru 3-8 localităţi. În total, avem 178 de asemenea sectoare. Automat am crescut capacitatea de intervenţie a poliţiei şi am redus timpul de intervenţie de la 1,5-2 ore, la 15-25 de minute.”
Europa Liberă: Asta numiţi că poliţia s-a apropiat de cetăţean?
Dorin Recean: „Nu doar asta, dar în sensul că poliţia este mai prezentă. Afară de aceasta, am contrapus inspectoratelor teritoriale un element complementar, Inspectoratul Naţional de Patrulare, care, dincolo de faptul că patrulează circulaţia rutieră, de asemenea, patrulează şi ordinea publică în interiorul raioanelor şi satelor. Există şi un control reciproc între structurile locale şi structura Inspectoratului Naţional de Patrulare centralizat. Şi deja avem rezultate, pentru că noi suntem încă la etapa de dezvoltare, când şoferul frânează acolo unde vede maşina de patrulă. Uitaţi-vă, prin simplul fapt că noi suntem mai mult prezenţi în teren, avem o descreştere cu 25% a persoanelor decedate, avem cu 40% descreştere a numărului de persoane vătămate în accidente rutiere.”
Europa Liberă: Totuşi există şi creşteri, dacă ne referim la gradul infracţionalităţii.
Dorin Recean: „Noi vrem să ştim care este realitatea cu creşterea gradului infracţionalităţii. Ne strădui să înregistrăm absolut orice plângere din partea cetăţeanului. Vedem că cresc cazurile de infracţionalitate economică, pentru că poliţia lucrează. Vedem creştere mare în ceea ce priveşte utilizarea banilor falşi. Iarăşi aceasta înseamnă că poliţia lucrează şi identifică aceste cazuri. Vedem o creştere în ceea ce priveşte depistarea celor care şofează în stare de ebrietate. Ca să producem statistici pozitive, ar trebui poliţia să nu lucreze şi atunci aceste cazuri nu ar fi în statistici. Un element care ne îngrijorează foarte mult este creşterea violenţei în familie. Poliţia, alte instituţii ale statului, abia învaţă ce înseamnă această violenţă în familie şi cum să o combatem. Numărul de cazuri de violenţă în familie, eventual de certuri, care ajung până la deces şi omoruri, este în creştere. Aceasta ne alarmează. Poliţia, împreună cu celelalte instituţii, lucrează intensiv la identificarea riscului de violenţă în familie, după care dacă acest risc s-a materializat şi totuşi s-a întâmplat, să putem să asigurăm o justiţie corectă pentru cei care au fost vătămaţi, dar şi să putem să îi reintegrăm pe toţi cei care au participat la conflict, în societate că, până la urmă, sunt cetăţenii noştri.”
Europa Liberă: V-a reuşit cumva să dezrădăcinaţi şi acest flagel cu care se confruntă societatea, corupţia în rândul poliţiştilor?
Dorin Recean: „Iată mă uit peste statistica la 4 luni, am crescut cu 40% numărul de anchete interne, deja avem peste 77 de anchete finalizate, 14 deja sunt în procuratură, avem încă 117 anchete pe rol. Am avut şi unele operaţiuni mai de răsunet, atunci când am fost la Inspectoratul de Patrulare, cei 15 poliţişti care formau o schemă de piramidă de colectare de bani. Este un obiectiv primordial al Ministerului să aducă regulă şi să scoată corupţia din poliţie. Nu ne reuşeşte întotdeauna. Punem accent pe acest flagel.”
Europa Liberă: Dar ce îl face pe poliţist să ia mită?
Dorin Recean: „Nivelul scăzut al salariului şi, în al doilea rând, este cultura organizaţională, cultura.”
Europa Liberă: Puteţi face ceva totuşi ca să mai măriţi salariul? Şi ce salariu au poliţiştii?
Dorin Recean: „Asta trebuie să o facem împreună cu societatea. Nu trebuie să speculă ce salariu au. Noi suntem în aceeaşi situaţie, ca şi celelalte instituţii ale statului. Poliţistul nu este recompensat pe măsura riscurilor. Deci el este expus la mult mai multe riscuri decât oricine dintre noi. Al doilea factor este cultura organizaţională. Al treilea este cultura în societate. Uitaţi-vă ce se întâmplă atunci când un şofer este oprit pentru exces de viteză.”
Europa Liberă: Imediat scoate banul din buzunar?
Dorin Recean: „Nu imediat, dar există iniţierea tranzacţiei din partea celui care a încălcat regulile. Noi acuma ne străduim să punem video monitorizare, să facem procedura de plată a amenzii cât mai simplă, ca să nu existe impedimente, iată de ce noi insistăm să investim în tehnologie, pentru că asta ne ajută să eliminăm riscurile de corupţie. Obiectivul nostru este să eliminăm riscurile de corupţie. Şi asta se referă şi la poliţie, şi la poliţia de frontieră, şi la pompieri şi salvatori, şi la Biroul de Migraţie şi Azil. Schimbăm procesele, automatizăm. Iată, de exemplu, acuma cu înregistrarea infracţiunilor şi aşa mai departe. Am automatizat procesul de înregistrare. Respectiv, aceasta reduce din riscurile de neînregistrare a infracţiunilor. Acuma avem un proiect care deja este în desfăşurare cu partea chineză. Spre sfârşitul lui iunie, începutul lui iulie, vom avea primele intersecţii video monitorizate. Noi şi acuma avem în dotare o parte din cele 90 de automobile de la Inspectoratul Naţional de Patrulare, care au video monitorizare, care transmit în regim online la centru datele. Avem maşinile acestea cu radare fantomă. Oricine nu mai poate interveni în sistem. Pe de altă parte, noua lege cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului ne oferă instrumente suplimentare ca să putem să verificăm integritatea poliţistului. Noi mai trebuie să lucrăm foarte mult şi la imaginea poliţistului. Toţi ne-am deprins să spunem că toată poliţia este coruptă şi aşa mai departe. Nu este adevărat. Da, există o parte, acea masă critică, din colegii noştri care, vorba ceea calcă strâmb, şi aceasta ne face o imagine foarte proastă. Dar există foarte mulţi poliţişti dedicaţi. Există foarte mulţi poliţişti care lucrează ca să asigure ordinea publică.”
Europa Liberă: Nu de puţine ori, din gura politicienilor, tot aflăm că e mare contrabanda, corupţia, criminalitatea. Cine sunt cei mai mari criminali în Moldova?
Dorin Recean: „Cea mai mare parte a corupţiei există acolo unde activele statului sunt exploatate şi utilizate necorespunzător. Corupţia este mai puţină acolo unde banii merg în salarii, acolo unde merg banii în asistenţă socială şi aşa mai departe, acolo unde se construieşte, acolo există corupţie. Există corupţie, de exemplu, şi în poliţie, nu ştiu, la Inspectoratul de Patrulare, în alte subdiviziuni. Dar că există tendinţe deja unde noi vedem şi atestăm o diminuare a corupţiei în sistemul organelor afacerilor interne.”
Europa Liberă: Bine, dar când se transmite cetăţeanului simplu că banditismul înfloreşte, la ce să se gândească el?
Dorin Recean: „Încrederea mea fermă este că cetăţeanul judecă după experienţa lui proprie, în relaţii cu poliţia. Dacă poliţistul a venit la timp să îl ajute, dacă poliţistul a reacţionat prompt la solicitare, dacă, atunci când a fost ofensat cetăţeanul, poliţistul a intervenit şi a făcut ceea ce trebuia să facă, conform legii şi a apărat fie ordinea publică, fie drepturile cetăţeanului, cum a comunicat. Şi asta noi vrem să realizăm, atunci când ziceam că poliţistul şi poliţia trebuie să fie integrate în societate, să schimbe modelul comportamental, pe de o parte, a cetăţeanului, să aibă încredere în poliţie şi, respectiv, poliţia să reacţioneze prompt şi adecvat la solicitarea cetăţeanului. Creşterea încrederii cetăţeanului se realizează nu din ce vede la televizor. Să urmărim: iată, de la momentul în care crima a fost raportată, pe parcursul la două zile, cu imagini şocante, după care atunci când hoţii sau criminalul a fost...”
Europa Liberă: ...pus pe banca acuzaţilor...
Dorin Recean: „...pus pe banca acuzaţilor, mai nimeni nu ştie despre lucrul acesta. De ce? Pentru că deja nu mai este interesant. Noi nu învinuim presa. Aceasta înseamnă că noi trebuie să ne ajustăm şi să oferim presei platforma şi motivaţia necesară ca să arătăm cetăţeanului că da, se întâmplă, dar iată că poliţia funcţionează şi, în colaborare cu celelalte organe de asigurare a ordinii de drept, criminalii, răufăcătorii sunt puşi la respect.”
Europa Liberă: Domnule Recean, v-aţi pus vreodată întrebarea ce cantitate de droguri ar circula pe teritoriul Republicii Moldova, înspre Est, înspre Vest?
Dorin Recean: „Sunt diferite droguri: amfetamină, marijuana, cânepa, extasy. Dauna este enormă.”
Europa Liberă: Cineva face în Moldova bani grei din asta?
Dorin Recean: „Cu părere de rău, avem astfel de cazuri. Iată, în ultimele luni, practic în fiecare săptămână, avem capturi de extasy, marijuana şi alte tipuri de stupefiante.”
Europa Liberă: Şi cine ar ţine „krâşa”, cum se zice în Moldova, acestui business negru?
Dorin Recean: „Sunt diferite situaţii. Evident că, în primul rând, este interesul anumitor grupări criminale.”
Europa Liberă: Dumneavoastră cunoaşteţi aceste grupări?
Dorin Recean: „Poliţia are o inventariere a grupărilor criminale. Şi în cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţie, avem o direcţie specială care se ocupă. Această direcţie are o colaborare foarte bună şi în exterior, cu autorităţile respective din Ucraina, din România, din Germania, din Austria, adică la nivel de Uniunea Europeană. Realizează anumite operaţiuni comune, fac schimburi de informaţii şi aşa mai departe.”
Europa Liberă: Ce dosare mai grele aveţi acum transmise către procuratură?
Dorin Recean: „Ministerul şi ministrul nu se mai implică în dosare concrete. Respectiv poliţia este responsabilă şi poliţia de frontieră, şi Biroul de Migraţie şi Azil, deci, acestea sunt 3 instituţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care au competenţă să administreze dosare. De aceasta şi am făcut reforma: să divizăm dosarele de politic.”
Europa Liberă: Şi acuma pe ce politici veţi insista?
Dorin Recean: „La 17 iunie intră în vigoare noua structură organizaţională a poliţiei de frontieră. Vom avea o nouă structură organizaţională la pompieri şi salvatori planificat pentru august 2013. Până la sfârşitul anului, trebuie să integrăm carabinierii într-o subdiviziune specializată a poliţiei. Deci este foarte mult de lucru.”
Europa Liberă: Mai există careva restanţe la capitolul angajamente pentru obţinerea regimului liberalizat de vize din partea poliţiei?
Dorin Recean: „Din toată agenda necesară pentru obţinerea regimului liberalizat de vize, poliţia a fost responsabilă pentru cam 70% din acea agendă. Şi ea a fost realizată sută la sută.”
Europa Liberă: Avem şanse să obţinem regimul?
Dorin Recean: „Dacă noi am reuşit să obţinem încrederea Ambasadei Statelor Unite şi am văzut ce investiţie enormă a făcut, aproximativ 23 de milioane de dolari, cu tehnică, cu automobile, cu laboratoare, cu sisteme integrate şi aşa mai departe, dacă avem susţinerea din partea Uniunii Europene, cu toată asistenţa care ne-a fost acordată, cu bugetul de vreo 20 de milioane de euro, care este la dispoziţia poliţiei, începând cu anul 2014, aceasta înseamnă că noi ne-am făcut temele pentru acasă, aceasta înseamnă că noi am realizat agenda de reforme, conform aşteptărilor, în primul rând, ale cetăţenilor noştri şi respectiv atât Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite, recunosc acest efort. Există anumite progrese în sensul creşterii încrederii în poliţie, dar mai avem foarte şi foarte mult de lucru. Dar nota o pune cetăţeanul, prin exprimarea încrederii în poliţie.”
Europa Liberă: Politicul se mai amestecă în activitatea poliţiei?
Dorin Recean: „Chiar să vrea, că nu poate. Aceasta şi era una din mizele mari ale reformei instituţionale. Ceea ce eu consider necesar este să ducem la capăt reformele, să dăm încrederea cetăţeanului că suntem responsabili în deciziile pe care le luăm fie că ele sunt politice, fie că ele ţin nemijlocit de instituţia pe care o conducem.”
Europa Liberă: Dar cât de mult contează pentru dumneavoastră investirea unui nou guvern?
Dorin Recean: „Pentru instituţie este necesară predictibilitate, în instituţie s-a pornit un proces de amploare în ceea ce priveşte reorganizarea. Aceasta se face în interesul cetăţeanului şi în interesul poliţiştilor pentru că poliţiştii tot sunt cetăţeni, poliţiştii tot sunt oameni. Poliţiştii tot vor să fie respectaţi. Poliţiştii tot vor să aibă prestaţie recunoscută şi apreciată de către cetăţeni.”
