Linkuri accesibilitate


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Tiraspolul a marcat în premieră Ziua Europei. O nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 fără rezultate palpabile. Şi… intenţia administraţiei Şevciuk de a muta Sovietul suprem din Tiraspol la Bender întâmpină rezistenţa aleşilor locali.

***

Europa Liberă: Zilele Europei au fost celebrate anul acesta, în premieră, pe ambele maluri ale Nistrului. Suita de manifestări a început pe 18 mai la Chişinău, avându-i ca oaspeţi pe înalţi demnitari europeni, şi încheindu-se duminică, 26 mai, la Tiraspol. La fel ca în capitala moldoveană, în centrul Tiraspolului a fost amenajat un „sat european”, ai cărui vizitatori au putut comunica direct cu diplomaţii europeni, să ia cunoştinţă de cultura şi tradiţiile ţărilor membre ale Uniunii Europene, să guste din bucate tradiţionale sau să participe la şcoli de limbi europene. Pentru vizitatorii tineri s-au organizat concursuri de desene tematice pe trotuar sau de body painting a simbolurilor Uniunii Europene, iar cei mai activi au primit cadouri din partea Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova. Ziua s-a încheiat cu un concert al unor cunoscuţi artişti din Europa şi a unor vedete de pe ambele maluri ale Nistrului.

Ce impresii le-a lăsat tiraspolenilor celebrarea Zilelor Europei? Iată câteva opinii culese la întâmplare în „satul european”, înălţat în Parcul Biruinţei, din Tiraspol:

– Отличное мероприятие, надо почаще проводить такие мероприятия, знакомить людей с европейскими странами, чтобы они знали, что не только существует один вектор развития нашего государства, но и альтернативные какие-то, знакомить с ценностями – демократия, защита прав человека, свобода слова… Европейский вектор.

– Советские принципы, которые сейчас существуют в России, себя изжили уже. Отсутствие свободы полностью, отсутствие демократии… Практика показывает, что тот путь развития намного лучше. Отсутствие коррупции... Страны Прибалтики, даже остальные постсоветские страны – как они изменились…

– Ну, не знаю, мне кажется, что для первого раза Дни Европы в Тирасполе – это, по крайней мере, необычно: то есть, никогда такого не было, с одной стороны, с другой стороны, пугает – ну, может быть, потому, что это День Европы – поэтому я считаю, что, может быть, такие мероприятия и нужны, но не в странах славянского характера.

– Все двадцать с лишним лет нашей истории живущие здесь очень долгое время, я прекрасно понимаю цели и весь этот антураж всего того, что здесь сегодня происходит. Понимаете, если взять каждую страну отдельно, это все чудесные, прекрасные, замечательные европейские страны. Я очень люблю Швецию, Финляндию, Австрию. Здесь такая двойная вещь: с одной стороны, мы с большим уважением и с любовью относимся к этим странам, мы должны знать мир и, тем более, Европу, в которой мы живем, а с другой стороны – надо смотреть теперь с точки зрения того, какую политику они проводят по отдельности и все вместе по отношению к нам, к нашей стране, которая называется Приднестровье. Это не должно нас ни смущать, ни выбивать из колеи, ни обманывать, ни нас всех, ни, тем более, нашу молодежь.

– Дело в том, что мы забываем за этими Днями Европы, что у нас есть своя очень богатая культура, которую мы не развиваем, незаслуженно забываем, а она настолько богаче, ну, по крайней мере, скажем, ничем не уступает той же европейской культуре. И я против, на том фоне, что мы забываем свое что-то. В общем, я за славянскую больше культуру, за российскую, больше украинскую развивать, молдавскую, белорусскую, то есть … не знаю, может быть то, что раньше называлось Советским Союзом. Может быть, так. Может быть, во мне еще Советский Союз говорит, но мы должны поддерживать свое исконное, а не чтоб к нам пришел какой-то дядюшка с Европы и нам своими праздниками этими досаждал…

– Ну, вообще все потрясающе, великолепные краски, масса эмоций. Узнаешь новые культуры, куча людей, куча знакомств, разные языки с каждого уголка, с каждой палаточки. Все потрясающе проходит. Знакомство вообще с Евросоюзом, знакомство с людьми, с культурой людей, с одеждами национальными, с праздниками, музыкой национальной. В первую очередь это, я считаю. Ко мне в гости приезжает почти каждый год человек, который работает в Европарламенте, поэтому я довольно много знаю про Евросоюз. Буклетики разные, книжицы, куча информации.

– Я вижу, по крайней мере, что у людей улыбка на лицах, а то в последнее время политика немного давит на людей... Очень хорошо, что праздник проходит в Тирасполе.

Despre semnificaţia Zilelor Europei şi impresiile ce i le-a lăsat comunicarea cu tiraspolenii Europa Liberă l-a întrebat pe şeful delegaţiei permanente a Uniunii Europene în R. Moldova, Dirk Schuebel:

Dirk Schuebel

Dirk Schuebel

Дирк Шубель: Я думаю, это уникальное мероприятие, которого прежде здесь не было. Мы, страны Евросоюза и даже кандидатные страны, как Турция, приехали сюда, чтобы показать нашу культуру, историю, чтобы люди в Приднестровье знали немного больше о нас. Так что, мне кажется, это прекрасное мероприятие, очень хорошо организованное, мы отлично сотрудничали с авторитетами в Тирасполе и мы видим результат – прекрасная погода, хорошая атмосфера, хорошее настроение, и мы все этому рады. Я думаю, обе стороны очень рады, вы видите, сколько здесь людей, на этом празднике. Все это показывает, что есть большой интерес.

Свободная Европа: Я знаю, что Европа оказывает большую поддержку Приднестровью. Могли бы вы прокомментировать, в каких направлениях Европа готова поддерживать и как вам кажется, чем Европа может быть привлекательна для приднестровцев?

Дирк Шубель: Ну, конечно, мы помогаем много, это правильно, у нас на прошлый и на этот год все вместе предусмотрено 40 миллионов евро для мер доверия, как мы называем эту нашу программу – вы видите тоже, там есть и США… Мы помогаем во всех секторах: бизнес, социальная сфера, сектор здоровья, канализация, дороги… Мы помогаем во всем и, конечно, в каждом проекте есть элементы доверия, есть там молдавский элемент тоже. Я думаю, наша помощь хорошо видна, и мы стараемся помогать больше, чтобы жизнь на этой стороне реки Днестр улучшилась.

Свободная Европа: Сегодня вы общаетесь с простыми людьми, как вам кажется, люди на левом берегу чем-то отличаются от людей на правом берегу Днестра?

Дирк Шубель: Честно говоря, я не думаю, что есть такая большая разница. Это один регион – Украина, Молдова, Приднестровье… Я думаю, что разница в менталитете не такая уж заметная. В процессе общения с людьми я убедился, что все они хотят лишь одного: жить лучше, в хороших условиях, в мире. Просто хорошо работать и жить.

***

Sovietul suprem, Tiraspol

Sovietul suprem, Tiraspol

Europa Liberă: Conflictul între administraţia lui Evgheni Şevciuk şi Sovietul suprem a atins un nou apogeu săptămâna trecută. Aleşii locali s-au opus intenţiei liderului transnistrean Evgheni Şevciuk de a muta Sovietul suprem, din Tiraspol, la Bender, şi au adoptat o hotărâre ce-i atribuie legislativului local o adresă permanentă – strada „25 octombrie”, numărul 45, acolo unde se află şi acum, în sediul ce-l împarte cu guvernul. Deputaţii cred că mutarea este cel puţin inoportună, atât economic, cât şi politic.

Intenţia administraţiei lui Şevciuk de a muta Sovietul suprem din Tiraspol la Bender, un oraş din Zona de securitate unde tensiunile între părţile în conflict au fost doar în creştere în ultima perioadă, a provocat reacţia promptă a Chişinăului. Într-o declaraţie a guvernului Moldovei se spune că „relocarea pe malul drept al Nistrului a unor „structuri centrale” ale regimului autoproclamat urmăreşte schimbarea unilaterală a realităţilor pe teren” şi „poate influenţa negativ aranjamentele stabilite prin acordul din 1992”, care a pus capăt războiului de pe Nistru.

Chişinăul a făcut apel la preşedinţia ucraineană a OSCE şi alţi actori implicaţi în negocieri. Într-o primă reacţie, ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serghei Pirojkov, s-a arătat îngrijorat că decizia administraţiei lui Şevciuk ar putea tensiona şi mai mult situaţia din Zona de securitate, întrucât Benderul are un statut special şi deciziile de amplasare a unor noi instituţii ar putea fi luate doar prin consensul tuturor părţilor implicate.

Ce urmăreşte Tiraspolul prin mutarea Sovietului suprem la Bender? În opinia analistului politic din Chişinău, Oazu Nantoi, decizia este un nou atentat la suveranitatea Republicii Moldova:

Oazu Nantoi

Oazu Nantoi

„Acest pas schimbă statutul municipiului Bender şi în modul cel mai direct prezintă o ameninţare la adresa stabilităţii pe care o avem în Zona de Securitate. Chiar şi ambasadorul Ucrainei, domnul Pirojkov, a menţionat că aceasta implică riscuri substanţiale. În această situaţie, eu pot să presupun că există două cel puţin scenarii. Primul scenariu este că aceste iniţiative au apărut la Tiraspol, iar al doilea – că Moscova nu este încântată de parteneriatul între Republica Moldova şi UE, în pofida turbulenţelor politice pe care noi le avem la Chişinău şi pregăteşte terenul pentru destabilizarea situaţiei prin lansarea unor provocări în municipiul Bender.”

Şi politologul din Tiraspol Andrei Safonov constată că Rusia îşi întăreşte tot mai mult poziţiile în Transnistria, dar, în opinia sa, episodul mutării Sovietului suprem la Bender ar fi rezultatul exclusiv al luptei politice interne, între liderul regiunii Evgheni Şevciuk şi parlamentul local, dominat de opoziţie:

Andrei Safonov

Andrei Safonov

„Explicaţia oficială cum că Sovietul suprem este mutat pentru a sublinia apartenenţa Benderului la Transnistria nu rezistă criticii. Este de prisos a sublinia acest lucru pentru că Benderul, potrivit Constituţiei transnistrene, oricum face parte din componenţa Transnistriei. În opinia mea, decizia respectivă se înscrie perfect într-un şir întreg de acţiuni ale actualului preşedinte pentru instaurarea unui regim de putere personală. El a încercat să-şi subordoneze şi să umilească demonstrativ Sovietul suprem. Iar în al doilea rând, să dezorganizeze activitatea Sovietului suprem, eliminându-l de pe scena politică.”

Dincolo de luptele intestine pentru putere de la Tiraspol, care durează de mai bine de un an şi jumătate, de când Şevciuk a venit în fruntea administraţiei, de ce tocmai acum aceste decizii? Analistul politic de la Kiev, Oleksandr Suşko, observă că stă în obiceiul Tiraspolului să recurgă la acţiuni unilaterale şi să tensioneze situaţia în ajunul unor runde importante de negocieri. Misiunea Ucrainei în calitate de preşedinte în exerciţiu al OSCE, spune, Oleksandr Suşko, ar fi şi mai dificilă, pentru că Rusia nu vrea să-i cedeze rolul de primă vioară în soluţionarea conflictului transnistrean.

Oleksandr Suşko

Oleksandr Suşko

„Politica externă a Ucrainei se confruntă acum cu o problemă serioasă, pentru că a sperat la un anumit progres în chestiunea transnistreană, în contextul preşedinţiei sale la OSCE, şi acest lucru Kievul l-a anunţat ca o prioritate. Acum, când situaţia devine tot mai tensionată şi practic nu mai avem motive să ne aşteptăm la progrese, Kievul îşi dă bine seama că ultimele tensiuni nu sunt deloc întâmplătoare. Pentru că de la începutul acestui an, partea rusă a întreprins anumiţi paşi în raport cu Tiraspolul, care l-a determinat să adopte o poziţie mai dură. Un scop colateral a fost să torpileze astfel agenda ucraineană la preşedinţia OSCE, pentru a face imposibil progresul în această chestiune.”

Expertul ucrainean Oleksandr Suşko este sceptic că autorităţile de la Kiev ar avea suficientă forţă diplomatică pentru a-şi impune agenda în faţa Moscovei, dovadă fiind şi faptul că acest lucru, până acum, nu i-a reuşit.

Eşecul unei agende politice a ultimei runde de negocieri de la Odesa, în formatul 5+2, de săptămâna trecută, vine parcă să confirme această opinie. O rundă dificilă, după cum aflăm din interviul realizat de Valentina Ursu cu vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov:

Europa Liberă: Domnule Carpov, în acest an s-a consumat a doua rundă de negocieri sub mandatul preşedinţiei OSCE deţinut de către Ucraina, o rundă de negocieri la Odessa fără progrese evidente?

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Bine, nu a fost o rundă uşoară şi progrese foarte mari nici nu se aşteptau de la runda respectivă, dar totuşi am reuşit unele elemente care constituie un pas înainte. În primul rând este decizia de a demonta un obiect industrial care se află între Râbniţa şi Rezina, două oraşe pe maluri ale râului Nistru. Este vorba de un teleferic care până în anul 62 lega două părţi ale unei întreprinderi de producţie de ciment şi servea pentru transportarea peste râul Nistru a unor încărcături. Eu sper că în continuare partenerii ucraineni care reprezintă preşedinţia în exerciţiu a OSCE vor veni cu propuneri concrete şi vor găsi o companie străină specializată în astfel de lucrări. Am avut discuţii şi la subiectul transportării unor elemente cu caracter radioactiv, din regiunea transnistreană pe malul drept pentru depozitare în condiţii corespunzătoare şi ulterior utilizare. De exemplu agenţia specializată de la Chişinău a fost şi a vizitat aproape 700 de unităţi de asemenea elemente care au fost inspectate şi acum se pregăteşte procedura de transportare, evacuare şi corespunzător stocare.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, atunci când stabiliţi agenda, se pare totuşi că priorităţile Tiraspolului diferă de priorităţile Chişinăului, cum se întâmplă acest lucru şi cum reuşiţi să ajungeţi la un consens dacă mai speraţi să ajungeţi, pentru că din câte am înţeles de la doamna Ştanski, pentru Tiraspol prioritar ar fi chestiunile social economice, cele ale Chişinăului sunt un pic altele?

Eugen Carpov: „
Este adevărat, Tiraspolul pledează pentru subiectul social economic iar Chişinăul vede o avansare pe toate coşurile incluse în agendă noastră de negocieri. Asta înseamnă şi subiecte social economice şi aspecte umanitare, drepturile omului dar şi probleme instituţionale, politice şi de securitate care ţin de reglementarea definitivă a conflictului transnistrean, în mod special asta însemnând identificarea statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Dacă ne uităm la proceduri, cum se creează agenda pentru o şedinţă, regulile şi documentele pe care le avem stipulează ce preşedinţia în exerciţiu colectează propunerile părţilor după care vine cu proiectul acestei agende. Aşa a fost şi făcut, partenerii ucraineni au prezentat o propunere care a inclus atât subiectele specificate de partea transnistreană cât şi subiectele pe care le-a propus Chişinăul. Dar pe parcursul discuţiilor de ieri ne-am confruntat cu o puternică opoziţie din partea Tiraspolului şi a Moscovei pentru ca să avem pe agendă subiectele ce ţin de coşul trei şi un subiect separat pe care l-am propus noi, este vorba de ultimele evoluţii din zona de securitate, incidentele care au loc cu regularitate.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, şi totuşi se pare că Nina Ştanski sonorizează ceea ce spune şi liderul transnistrean Evghenii Şevciuk, dar ceea ce iar conveni şi Moscovei şi am văzut că partea transnistreană insistă pe aceste chestiuni economice, spre exemplu libertatea deplasării cetăţenilor, mărfurilor, conlucrarea între Tiraspol şi Chişinău şi nu-i interesează sau ei spun că nu vor să treacă pe agenda de lucru probleme ale securităţii, statutului politic?

Eugen Carpov:
„Pot să constat o coincidenţă de poziţii pe care au avut-o reprezentanţii de la Tiraspol şi cei de la Moscova în problemele de care spuneam mai sus. Nedorinţa, şi această nedorinţă argumentată prin declaraţii dure, unilaterale, de părăsire a sălii de discuţii în cazul în care asemenea subiecte vor fi abordate şi pe de altă parte era poziţia practic a tuturor celorlalţi parteneri, adică Chişinău şi actorii internaţionali care fac parte din formatul 5+2. Dar până la urmă, preşedinţia a venit cu un proiect pe care a considerat că trebuie să îl pună pe masa de discuţii. Acest proiect conţine subiecte din trei coşuri şi preşedinţia a venit cu propunerea ca o primă discuţie pe o probleme ce ţin de zona de securitate să aibă loc într-un format 1+1, adică între reprezentantul politic al Chişinăului şi Tiraspolului. Noi am acceptat o asemenea abordare şi am convenit că reuniunea respectivă va avea loc săptămâna viitore la Chişinău, urmând să stabilim detaliile aceste întâlniri.”

Europa Liberă: Problema ce ţine de mutarea Sovietului suprem de la Tiraspol la Bender, rămâne o problemă nevăzută?

Eugen Carpov:
„Problema respectivă a fost mediatizată inclusiv printr-un comunicat al guvernului, în care a fost expusă nu doar îngrijorarea dar a fost adresat şi un apel către mediatori, observatori care să intervină pentru a nu admite asemenea derapaj. Aceste încercări reprezintă tentative de modificare a echilibrului stabilit de către mecanismele şi documentele care reglementează situaţia în zona de securitate. Iar Benderul este un oraş cu statut special în această zonă de securitate şi administrarea problemelor de securitate în acest oraş are loc prin intermediul Comisiei Unificate de Control, cu ajutorul organelor de poliţie şi miliţie de la Chişinău şi Tiraspol. Subiectul respectiv rămâne pe agenda discuţiilor, în primul rând la nivel Chişinău-Tiraspol, cu participarea mediatorilor şi observatorilor.”

Europa Liberă: Dacă ne amintim că domnul Miloşevici în Balcani făcea la fel, înaintea oricărei negocieri internaţionale făcea un pas de neacceptat şi apoi îl retrăgea după ce obţinea ceva, e o practică care se repetă şi în cazul negocierilor pe care le purtaţi?

Eugen Carpov:
„Nu ştiu dacă urmarea acestei practici în formatul 5+2 s-a obţinut vreun rezultat pentru unii participanţi dar acest dialog tensionat de ieri a fost depăşit nu prin declaraţii tari şi poziţii unilaterale dar prin voinţă politică, prin dialog, prin argumente şi dorinţa, inclusiv a preşedinţiei, să ofere bunele oficii pentru depăşirea acestei situaţii. Şi noi am depăşit-o, argumentele fiecăruia au fost ascultate, preşedinţia a pus pe masă agenda care a considerat că corespunde necesităţilor, atât a Chişinăului cât şi a Tiraspolului. Repet, aceasta include subiecte din toate coşurile şi aspecte de securitate vor fi discutate pentru început separat.”

Europa Liberă: La mijlocul lunii iulie vă veţi întâlni în acelaşi format la Viena, Austria, aţi confirmat şi agenda sau urmează să o negociaţi?

Eugen Carpov:
„Perioada a fost stabilită dar agenda este urmarea consultărilor cu părţile, este distribuită cu cel puţin două săptămâni înainte de reuniune, deci ea va veni la sfârşitul lunii iunie probabil.”

Europa Liberă: Opinia vicepremierului pentru reintegrare Eugen Carpov, într-un interviu cu Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG