Racul, broasca şi o ştiucă, sau despre posibilul deznodământ al crizei politice de la Chişinău

„Racul, broasca şi o ştiucă”, astfel ar fi intitulat Alexandru Donici telenovela pe care o urmăreşte Republica Moldova de la Crăciun încoace. Spre deosebire de protagoniştii virtuali ai situaţiei surprinse mai întâi de Ivan Krîlov, care, la rându-i s-a inspirat din alegoriile esopiene, parlamentarii înhămaţi la carul progresului sunt forţaţi să ajungă la o finalitate. Bună sau rea. Deznodământul este inevitabil, ca şi apusul de soare, şi de carieră politică. Despre posibilul deznodământ al crizei politice de la Chişinău vom vorbi astăzi cu invitaţii mei.

Aşadar, în studioul de la Chişinău al Europei Libere astăzi se află directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, şi Cornel Ciurea, director de programe la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Europa Liberă: Prima întrebare pe care vreau să v-o adresez vizează un subiect comun: negocierile care au început de curând vor fi fiind cu un rezultat sau este un spectacol, o perdea de fum, ca să se pregătească taberele beligerante de anticipate şi să-şi pună la punct muniţia? Domnule Barbăroşie, ce impresie vă lasă dumneavoastră, mai ales, din limbajul corporal, non-verbal, ce deducţie vă faceţi?

Arcadie Barbăroşie: „Chiar nu sunt specialist în limbajul non-verbal. Dar eu zic să încercăm să înţelegem: negocierile sunt mai mult sau mai puţin reale sau nu sunt decât o imitaţie? Dacă să facem o analiză a factorilor care ar forţa participanţii la aşa-numitele negocieri chiar să negocieze, vizita comisarului Füle la Chişinău a fost una, cică, privată, dar, pe parcursul vizitei, domnul Füle a făcut câteva declaraţii şi pentru media. Din câte cunosc, pe parcursul întâlnirilor cu elita locală, declaraţiile au fot mult mai puţin diplomatice.”

Europa Liberă: Adică nu doar a bătut şaua, dar a spus pe şleau?

Arcadie Barbăroşie: „A spus-o pe şleau. Acuma se mai pregătesc nişte vizite ale unor parlamentari europeni, oficiali europeni, au fost anunţate deja, de fapt, care nu vin sigur că să mănânce cireşe aici, pe la noi, dar vin cu un anume scop. Eu nu zic să exercite presiuni, dar totuşi să încerce să convingă negociatorii că există riscuri, dacă merg în alegeri anticipate. Trei: noi am publicat Barometrul relativ recent, şi din Barometru se vede că alegerile anticipate îi duc pe actualii guvernanţi direct în opoziţie, iar pe unii din ei – chiar în opoziţie extraparlamentară. Şi patru: din câte cunosc eu, actualmente Uniunea Europeană finanţează cam peste vreo 80 de proiecte aici, în Moldova. Unele din aceste proiecte vizează suportul direct al bugetului, adică vărsăminte directe în buget, al căror volum, conform unor estimări, se ridică la 15-20% din buget. Adică fiecare al 5-lea leu care circulă pe aicea, de fapt, este euro, nu e leu. Dacă nu este guvern cu competenţe depline, tranşele nu mai pot fi virate. S-ar putea întâmpla ca, la un moment dat, să nu avem cu ce plăti pensii sau salarii bugetarilor. Sigur că o parte din acele vărsăminte în buget, susţinerea directă bugetară sunt menite pentru investiţii: drumuri, agricultură. Hai că nu om avea drumuri – şi aşa am avut astă toamnă, dar nu le mai avem acuma primăvară – dar, zic încă o dată, o parte din ele merg spre susţinerea bugetului pe domeniile sociale. Şi atunci sunt nişte factori care, în fond, logic vorbind, trebuie să îi forţeze pe negociatori chiar să negocieze.”

Europa Liberă: Sunt oare conştienţi negociatorii de aceşti factorii? Impresia dumneavoastră?

Arcadie Barbăroşie: „Păi şi nu l-au văzut pe Füle măcar la televizor, dacă nu s-au întâlnit cu dânsul sâmbătă, duminică? Unii din ei se mai uită şi pe la televizor, mai ascultă interviurile, iată şi la Europa Liberă sper că se mai uită pe site.”

Europa Liberă: Inclusiv ultimul britanic care le-a dat sfaturi. Domnule Ciurea, impresia dumneavoastră care e despre seriozitatea negociatorilor?

Cornel Ciurea: „Eu cred că negocierile sunt serioase. Şi aici sunt de acord cu domnul Barbăroşie. Dar mie îmi vine sarcina să arăt factorii care împiedică finalizarea de succes a acestor negocieri.”

Europa Liberă: Dar sunteţi de acord cu factorii care îi motivează?

Cornel Ciurea: „Da. Aceştia sunt factori care exercită presiuni asupra politicienilor şi ei resimt aceste presiuni, le cunosc, chiar din discuţiile pe care le-am purtat, în aceste săptămâni. Dar sunt factori care îi descurajează şi ei sunt la fel de puternici. În primul rând, faptul că negocierile se desfăşoară pe un fundal de acută neîncredere, acesta este un lucru mai mult decât evident.”

Europa Liberă: Adică ei sunt cu „plasture pe feţe”, cu rănile netămăduite, da?

Cornel Ciurea: „Da, dar răni sufleteşti mai mult.”

Europa Liberă: Dar nu doar sufleteşti, că CNA-ul continuă să mai scoată câte un dosar.

Cornel Ciurea: „Da, şi aceasta, sigur. Este un element foarte important care face ca politicienii să nu aibă încredere. Dar s-a vorbit foarte mult şi de un alt factor, să nu-l uităm: caracterul anumitor lideri, ambiţiile sau aviditatea de putere. Foarte mult se discută acest element în ultimul timp. Invidia pe colegi care, la un moment dat, ajung să fie mai importanţi decât liderul de partid, vă daţi seama la ce mă refer. Nu ştiu în ce măsură este adevărat acest factor, dar el este prezent în discuţiile celor care analizează desfăşurarea procesului de negocieri.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă feriţi să daţi nume. Or, Ciubaşenco, în articolul său, a pus degetul pe rană şi a spus că Leancă va fi docil atâta timp cât va obţine toate pârghiile, după care nu va mai avea nevoie de Filat. Credeţi că se poate întâmpla aşa ceva şi Filat se teme de această perspectivă?

Cornel Ciurea: „Este o întrebare bună. Eu nu ştiu cât de sudate sunt relaţiile de colegialitate în interiorul PLDM-ului, dar admit că în politică chiar şi o relaţie de prietenie poate să crape, într-o situaţie politică concretă.”

Europa Liberă: Sau să fie sacrificată, de dragul interesului naţional, să spunem mai elegant.

Cornel Ciurea: „Exact. S-au întâmplat multe cazuri de acest fel.”

Arcadie Barbăroşie: „Diacov-Lucinschi.”

Cornel Ciurea: „Dar Filat-Diacov de ce nu? Avem foarte multe situaţii.”

Europa Liberă: Sau Godea.

Cornel Ciurea: „Sau Godea şi mai sunt. În aceste condiţii, ceea ce remarc este că partidele nu au încredere unul în altul, dar s-au aşezat la masa de negocieri. Pentru că, după cum a spus Arcadie Barbăroşie, au fost invitate, în mod imperios, să o facă. Ce se va întâmpla? Nu vă pot spune. Sunt posibile ambele rezultate. În cazul dat, pronosticurile celebre pe care le face, de obicei, domnul Ţăranu că este 50/50, este cel pe care noi îl putem da, în aceste condiţii, pentru că nimeni nu ştie ce poate să se întâmple, nici măcar Bunul Dumnezeu.”

Europa Liberă: Cei mai optimişti par a fi grupul Hadârcă, convenţional vorbind sau mesagera acestui grup care dă 70% la 30%. Doamna Guţu dădea un 70% pentru şanse pozitive. Vreau să mă refer şi la acest factor: voturile de aur. E una să vrei să te împaci şi alta e când dai să numeri voturile necesare pentru validarea guvernului Leancă.

Cornel Ciurea: „Da, eu cred că grupul celor 7 este vital pentru resuscitarea unei Alianţe care va purta o altă denumire, dar şi un pic alţi oameni. Dar vreau să vă spun că este un grup, din punctul meu de vedere, mai slab, care nu poate solicita foarte mult în procesul de negocieri şi, tocmai din această cauză, este cumva la cheremul celorlalte două partide. Şi, din această cauză, ei ar trebui să fie cei mai agitaţi. Pentru că am senzaţia că celelalte două partide ar putea să accepte şi verdictul urnelor, adică al alegerilor anticipate, in extremis. Însă aceştia, neavând partid, neavând structuri, probabil, singura lor şansă de supravieţuire politică este de a rămâne cât mai mult în cadrul unei alianţe care să supravieţuiască. Şi, în cazul în care nu se reuşeşte, atunci aceşti politicieni, pur şi simplu, dispar în neant.”

Europa Liberă: Domnule Barbăroşie, dumneavoastră ce alţi factori vedeţi care împiedică împăcarea?

Arcadie Barbăroşie: „Cred că un factor nu mai puţin important ar fi dacă se ajunge sau nu la renegocierea controlului asupra unor mari surse de finanţe: Moldtelecomul, Metal Feros, Franzeluţa, Vama. Cred că acestea sunt domeniile principale care se negociază şi care nu vor fi sigur că în niciun fel date publicităţii, în pofida tuturor declaraţiilor şi bunelor intenţii, mai mult mimate decât reale. Aici este bătaia mare.”

Europa Liberă: Între timp, Rusia stă şi se uită? Un analist care pretinde că ştie foarte bine ce se întâmplă la Moscova, chiar într-un talk-show, a spus pe şleau: „Nu vă gândiţi că Rusia va sta bine merci şi va urmări dacă se face sau nu alianţa”. Şi sugera că tot ce se întâmplă în reglementarea transnistreană are o legătură directă. E adevărat, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Categoric. Ceea ce se întâmplă în Transnistria am impresia că reprezintă semnale care ne vin de la Moscova. De altfel, acest lucru se întâmplă în mod regulat, atunci când avem probleme politice. De multe ori, ne imaginăm că aceste probleme sunt fabricate, inspirate de Moscova. Dar, în cazul dat, sînt sigur că Moscova are un interes foarte clar de a nu permite apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, gândindu-se, probabil, în general, la pericolul euro-atlantismului. Şi, în aceste condiţii, au fost intensificate aceste eforturi de a bloca. Vizita lui Rogozin şi concertul de 9 mai reprezintă nişte semnale sau tentative simbolice de blocare a apropierii care nu mi se par atât de grave ca ceea ce se întâmplă în Transnistria, în ultimul timp. Ultimul semnal fiind transferarea „sovietului suprem” de la Tiraspol la Tighina, prilej pentru care au fost discuţii, în cadrul negocierilor de la Odesa, discuţii, în contradictoriu. Da, categoric Rusia este un factor care va încerca să blocheze aceste procese integraţioniste.”

Europa Liberă: Şi Rusia, domnule Barbăroşie, cui îi adresează aceste semnale, ca să nu le spunem şantaj, Chişinăului sau totuşi Europei?

Arcadie Barbăroşie: „Semnalele sunt sigur orientate, în primul rând, spre Vest: şi Europei, şi Statelor Unite ale Americii. Moldova a devenit un teren de competiţie geostrategică. Şi sigur că Rusia este foarte mulţumită de ce se întâmplă la Chişinău, ea nu-şi putea imagina un cadou mai bun decât o guvernare a acestei Alianţei, pe parcursul acestor patru ani de zile. Ceea ce a făcut guvernarea aceasta este mult mai mult decât i-ar fi putut oferi Voronin cu o guvernare comunistă Rusiei. Pe parcursul acestor ani, uitaţi-vă ce s-a întâmplat: concertul de la Chişinău, acesta este simbolic, dar nu chiar simbolic pentru că este orientat electoratului. Într-o ţară unde Putin numără voturile, lucrurile nu sunt importante. Dar într-o ţară unde alegerile sunt mai mult sau mai puţin corecte, lucrul acesta este foarte important. Doi: Rusia este foarte activă în Comrat, nu doar în Transnistria. Ce se întâmplă în Transnistria, la urma urmei, într-un scenariu care şi el trebuie discutat şi se discută în mediul analiştilor? Frontiera pe Nistru este soluţionarea conflictului transnistrean.”

Cornel Ciurea: „Dar ce facem cu Benderul?”

Arcadie Barbăroşie: „Cu tot cu Bender. Dacă e frontiera pe Nistru, atunci este frontiera şi cu Doroţcaia, şi Dubăsari. Şi acolo trebuie de gândit. Dar frontiera cu Comrat este o chestiune mult mai delicată. Ceea ce face Rusia aici este, în primul şi în primul rând, mesaje adresate sigur că, în linii strategice Vestului, dar, în termeni tactici, electoratului din Chişinău. Sigur că faptul că în sondaje creşte tare de tot numărul celora care ar opta pentru integrarea euroasiatică este un semnal foarte îmbucurător pentru Rusia şi aici se bate. Se bate foarte mult şi concerte... dar şi uitaţi-vă câte evenimente sunt pe la Chişinău, cu ONG-uri finanţate de ruşi, de Kremlin. Fel de fel de seminăraşe mici – nu contează: unu, doi, trei, zece – ligi, alianţe etc.”

Europa Liberă: Îmi spunea un coleg că se uita la un indiciu ce amploare a luat mişcarea aceasta cu Sfântul Gheorghe. Se uita la câte maşini, la antenuţe şi la uşi sunt legate aceste panglici. Şi replicile cu tricoloarele cred că nu au fost pe măsură.

Arcadie Barbăroşie: „Sunt palide, palide de tot. Aşa este. Şi lucrul acesta este extrem de important, cu atât mai mult că şi politicienii noştri mai fac jocul Moscovei. Haideţi să citez: domnul Ghimpu vine de la Bruxelles şi declară că acordul acesta de comerţ liber, aprofundat etc. îi defavorizează, ba mai mult decât atât, pune în pericol producătorul local. Ghimpu, pro-europeanul, nu citeşte ce scrie în acordul respectiv şi face declaraţii absolut stupide. Iar Moscova desigur că susţine aceste declaraţii: „Domnilor, dar noi iată ce avem acolo, nu e niciun fel de condiţii. Voi veniţi şi sunteţi protejaţi, şi gaz ieftin, şi etc.”

Europa Liberă: Dar şi domnul Lupu are la palmares declaraţia în care spunea că oricum poama e verde şi nu mai trebuie să ne uităm la ea.

Arcadie Barbăroşie: „Păi da, domnul Lupu nu e mai breaz, în sensul acesta, sunt de acord cu dumneavoastră. Deci, în loc să existe, măcar pe dimensiunea aceasta, nişte mesaje bine concertate, bine chibzuite, gândite, o contra-propagandă, dacă vreţi, noi ne certăm pe cine împarte banii Metal Feros. Fiindcă acolo sunt bani concreţi, ştiţi dumneavoastră. Şi la Moldtelecom sunt bani, şi la Franzeluţa şi încă ce şi unde mai este...”

Europa Liberă: Care, într-o campanie sunt extrem de necesari.

Arcadie Barbăroşie: „Zonele economice libere. Da, dar s-ar putea întâmpla ca în campania respectivă să nu-ţi ajute niciun ban, pentru că are să fie votat alt partid, care îţi va schimba direcţia geostrategică, fără mari eforturi.”

Europa Liberă: A propos, de punctul care ar putea coagula acest viitor guvern, ce fel de guvern ar putea forma domnul Leancă?

Cornel Ciurea: „Ceea ce a apărut la suprafaţă este nu atât lista, cât principiile, nu valorile, dar principiile de creare a acestei Alianţe.”

Europa Liberă: Şi împărţirea responsabilităţilor, mai nou.

Cornel Ciurea: „Şi împărţirea responsabilităţilor, şi succesiunea evenimentelor politice care, la fel, îi preocupă foarte mult pe politicieni. Când vorbesc de succesiune, mă refer la felul în care va fi ales speaker-ul şi premierul, cu tot cu cabinetul. Înţeleg că aici există dispute foarte mari care arată tocmai această lipsă de încredere despre care am vorbit. Evidentm PD-ul vrea ca, în primul rând, să fie ales speaker-ul, iar PLDM-ul vrea ca să fie ales prim-ministrul, ulterior fiind ales speaker-ul.”

Europa Liberă: Şi atunci, de fapt, cum se arată majoritatea parlamentară procedural, în momentul în care alege premierul? Asta e logica.

Cornel Ciurea: „Da, dar poate fi şi în momentul când este ales speaker-ul pentru că votează un număr de deputaţi care au ajuns la anumite concluzii. Problema este că ceilalţi, şi în cazul premierului, şi în cazul speaker-ului ar putea să nu voteze pasul al doilea.”

Europa Liberă: Dau vrabia din mână.

Cornel Ciurea: „Da şi acest lucru care, în alte condiţii, ar fi fost unul minor, neimportant, acum tocmai demonstrează că actorii nu au încredere deloc. Şi aceasta este problema negocierilor şi a rezultatelor pozitive. În al doilea rând, din câte înţeleg, este problema lupului, oilor şi a paznicului la stână, a ciobanului: cine va păzi oile, cum ar veni. Înţeleg că unii vor să îşi ia anumite ministere, dar alţii vor să aibă posibilitatea să-i monitorizeze şi să aibă structurile de control la dispoziţie, fapt care nu îi avantajează pe primii.”

Europa Liberă: Adică ar trebui să fie 3 SIS-uri, ca fiecare să aibă câte unul?

Cornel Ciurea: „Da.”

Arcadie Barbăroşie: „Dar şi aşa sunt 3 SIS-uri sau 4, 4 SIS-uri.”

Cornel Ciurea: „Oricum. Internele, Armata, sigură că.”

Arcadie Barbăroşie: „Nu, nu. În acelaşi SIS sunt şefi de direcţii, de departamente care raportează nu şefului SIS-ului, dar raportează partidelor.”

Cornel Ciurea: „Şi, în aceste condiţii, sigur că, ne întrebăm cui îi vor reveni structurile de control. Vor fi ele partajate sau, din contra, într-o mare măsură, vor merge în direcţia unui singur partid. Dacă se întâmplă aşa cum s-a întâmplat anterior, ele vor reveni, în mare parte, PD-ului, atunci sigur PLDM-ul se va simţi, în orice moment, vulnerabil, cu un singur minister, de Interne, e prea puţin. Şi, în aceste condiţii, repet, PLDM-ul nu cred că ar putea să accepte un asemenea deznodământ. Deci, aceasta este o altă problemă, care nu ţine, de altfel, asta am vrut să spun de Metal Feros, de împărţirea beneficiilor guvernării. Mie mi se pare că aceste probleme tehnice acum sunt chiar mai importante decât împărţirea banilor. Şi iată aceste două probleme mari le-am remarcat, ele există şi reprezintă un fel de obstacol major. Cred că există şi altele.”

Europa Liberă: Adică se discută structura aceasta moleculară şi, dacă se depăşeşte faza aceasta, credeţi că nu mai contează numele?

Cornel Ciurea: „Eu cred că ar putea să se înţeleagă în multe alte privinţe, inclusiv în ceea ce priveşte împărţirea dividendelor.”

Europa Liberă: Deci problema de constituire a guvernului domnul Ciurea o vede aici: cum se împarte ministerele zise de forţă. Domnule Arcadie Barbăroşie, dumneavoastră ce fel de guvern vedeţi scos la rampă de Leancă?

Arcadie Barbăroşie: „Eu sunt de acord aicea cu domnul Ciurea, doar să mai fac o remarcă, că Metal Feros şi Moldtelecom-ul etc. nu au dosare, atâta timp cât concomitent organele, care ar putea iniţia acele doare, sunt controlate de respectivii. Da, sunt de acordul, Ministerul Transporturilor este unul şi Drumurilor că face drumuri, dar cine controlează cât e de gros acolo asfaltul pus este, de asemenea, important. Şi cine controlează cum se realizează licitaţiile, tenderele celea. Personal, dar cred că nu mai este posibil lucrul acesta deja, aş fi optat pentru un an jumate de guvern mai puţin politic şi unul mai mult care ar putea face nişte reforme în această perioadă, mai dure, mai grele, care, după aceea, să fie sa sacrificat acest guvern şi mers în alegeri, şi venit după aceea cu guvern politic. Într-un an jumate, trebuie făcute lucruri pe care populaţia să le simtă.”

Europa Liberă: Dar adineaori spuneaţi dumneavoastră că e importat cine e controlorul şi să dea controlul pe mâna unui guvern temporar? E riscant, poate se fortifică şi devine mai important decât şi-a imaginat politicul.

Arcadie Barbăroşie: „Păi s-a mai întâmplat şi în alte părţi. În Letonia şeful CNA, respectiv, sau CNI, nu-mi mai amintesc exact, a fost numit o persană din mediul academic care avea o imagine de un cercetător, profesor universitar, ca, până la urmă, tipul respectiv să pună amenzi partidului de la guvernare mari pentru încălcări minime, în campania electorală etc. Adică unde dai şi unde crapă. Se mai întâmplă şi lucruri din acestea şi poate ar fi bine să se întâmple şi lucruri din acestea şi pe la noi.”

Europa Liberă: S-a întâmplat şi în cazul lui Timofti, că îl credeau un preşedinte cuminte şi executor şi, când colo, s-a răsculat împotriva „părinţilor fondatori”.

Cornel Ciurea: „Da, foarte interesant acest comportament: o asumare a unei poziţii politice, în condiţii în care, dumneavoastră aţi spus, într-un mod foarte delicat: „A fost considerat un preşedinte cuminte”. Eu îmi permit să folosesc un alt termen, pentru că l-am folosit şi într-un articol: a fost considerat un preşedinte papă-lapte. Dar el se dovedeşte a fi extrem de incisiv pe scena politică. Într-un fel, având şi un impact negativ, ruinând echilibrul politic. Dar a avut grijă Curtea Constituţională să reclădească acest echilibru. Deci, de asta nu prea percep în totalitate criticile adresate Curţii Constituţionale pentru că văd figura preşedintelui, înainte de toate, în faţa mea, în aceste discuţii. Şi zic că scorul este, din nou, de unu la unu, democraţia funcţionează, s-a creat un nou echilibru politic, o instituţie care nu trebuia să joace. Preşedinţia a început să joace, dar imediat şi Curtea Constituţională a dat replica. Într-adevăr, preşedintele a devenit jucător. Sigur, până la Băsescu mai are mult. Dar, cel puţin, există anumite semnale că ar putea să facă o carieră prin această atitudine. Este singurul personaj politic care a rămas în funcţie. Din această cauză este un personaj cu greutate acum politică.”

Arcadie Barbăroşie: „Şi care trebuie să fie atent pentru că nu există interimat pentru dânsul.”

Cornel Ciurea: „Da, da.”

Europa Liberă: Totuşi ce fel de guvern va aduce în faţa parlamentarilor Leancă? Dacă putem estima, de exemplu, cu miniştri de la PD, cu miniştrii liberali (care? aceştia care sunt în grupul Hadârcă?), în schimbul voturilor de la neafiliaţi? Ce li se va promite lor? Adică dacă, în această picătură de apă, putem vedea oceanul politic, domnule Barbăroşie?

Arcadie Barbăroşie: „Eu cred că, în fond, distribuţia ministerelor ar putea fi menţinută aceeaşi, cu excepţia Ministerului Transporturilor, pentru că grupul Hadârcă, care reprezintă puţin peste jumătatea fracţiunii liberale, nu cred că are suficiente argumente să îşi apere această poziţie. Iar sigur că Partidul Democrat ar vrea să preia acest minister, care, în acest an, iar mai aşteaptă nişte granturi mari, nişte investiţii mari pentru construcţia drumurilor. Spunea cineva: „Nu pui jumate de centimetru de asfalt şi îl pui cu 10 cm mai îngust, şi...”

Europa Liberă: ... te-ai scos...

Arcadie Barbăroşie: „... te-ai scos, da. Mai sunt şi alte funcţii ale acestui minister, care cred că, după mine, ar trebui mult mai reduse şi mai bine controlate de societate, inclusiv de organele de control, care îl transformă într-un minister apetisant. În rest, nu prea văd mari schimbări posibile. Cu toate criticile, eu cred că Maia Sandu trebuie păstrată la Educaţie, trebuie să promoveze mai departe ce a început. La Ministerul Agriculturii nu cred că va fi modificat ceva.”

Europa Liberă: Dar, de fapt, va fi un guvern al democraţilor şi liberal-democraţilor, da?

Arcadie Barbăroşie: „Şi al liberalilor, de ce?”

Europa Liberă: Al căror liberali?

Arcadie Barbăroşie: „Eu continuu să susţin că, de fapt, grupul Hadârcă este majoritatea în fracţiunea Partidului Liberal în Parlament şi ei reprezintă Partidul Liberal.”

Europa Liberă: Şi au dreptul să delege miniştri, fără ca să aibă acordul preşedintelui liberalilor şi al partidului?

Arcadie Barbăroşie: „În primul rând, suntem într-o societate care îşi zice democratică. Doi: domnul Ghimpu este membru al fracţiunii liberale şi atât, deputat. Domnia sa nu are decât un vot în acea fracţiune. Doi: votul imperativ cum este ? Deputatul a intrat în Parlament, din momentul când a intrat în Parlament, este în slujba poporului, nu mai este în slujba partidului.”

Europa Liberă: Adică dumneavoastră vreţi să îmi spuneţi că interfaţa fracţiunii este acuma mai importantă decât partidul care o fi majoritar în susţinerea lui Ghimpu?

Arcadie Barbăroşie: „Da, consider că aşa este acum. Pentru că, cel puţin, partidul până acum nu a făcut niciun congres, măcar să facă nişte decizii la nivel naţional.”

Europa Liberă: Şi atunci care e rolul lui Ghimpu, în toată formula aceasta? Pleacă în opoziţie Ghimpu cu deputaţii săi?

Arcadie Barbăroşie: „Domnul Ghimpu este membru al unei fracţiuni parlamentare care ia nişte decizii, cu o majoritate de 7 din 12 [voturi], domnul Ghimpu trebuie să se supună acelor decizii.”

Europa Liberă: De acord, dar formal Alianţa următoare este cu liberali sau fără?

Arcadie Barbăroşie: „Asta e formal. Neformal, Alianţa următoare sigur că este fără liberali. Dar eu zic, încă o dată, mie nu îmi place să iau în calcul declaraţii ale şefului partidului, nesusţinute de congres. Cu atât mai mult că partidele, cum am mai zis, nu o dată, aicea sunt nişte găşti, nişte business-uri private, iar domnul Ghimpu chiar în ultimul timp şi-a asumat rolul de unic reprezentant al acestui partid şi unica persoană care ia decizii în partidul respectiv.”

Europa Liberă: Deci trebuie să aşteptăm un congres al liberalilor, în care să scrie clar că ei trec în opoziţie?

Arcadie Barbăroşie: „În mod formal şi juridic, eu cred că domnul Hadârcă poate foarte bine spune: „Noi suntem 12 şi fracţiunea a votat cu majoritatea de 7 persoane asta”. Că nu vor vota toţi 12 guvernul, este altceva, dar: „În fracţiune noi cerem 3 ministere sau 4 ministere.”

Europa Liberă: Şi atunci dezavuarea acestei decizii o poate face doar congresul?

Arcadie Barbăroşie: „Nu, următoarele alegeri parlamentare.”

Europa Liberă: Am înţeles. Domnule Ciurea, deci cum va fi, în mare, guvernul sprijinit, de cine? Deci de PD, PLDM şi voturi de ocazie?

Cornel Ciurea: „Admiţând că guvernul va fi format, sunt de acord: e foarte curios ce va obţine grupul liberalilor reformatori sau trădători, păstrăm şi această sintagmă, pentru orice eventualitate.”

Europa Liberă: Vă aparţine.

Cornel Ciurea: „Da. Cred că liberalii sunt într-o situaţie destul de grea, pentru că pentru a câştiga bătălia, în interiorul partidului, ar fi bine ca ei să obţină ceva mai mult decât ceea ce acum le-a rezervat domnul Arcadie Barbăroşie. Or, eu nu cred că Partidul Democrat, în primul rând, dar nici Partidul Liberal Democrat le va oferi ceva în plus faţă de ceea ce s-a enunţat acum. Şi atunci ei nu vor avea ce arăta în interiorul PL-ului, şi atunci PL-ul va organiza mult mai uşor congresul în care se va arăta că, în urma acestui act de sciziune, trădare, despărţire, noi am avut de pierdut. Şi vina este, în mare parte, în zona domnului Hadârcă. Deci aici eu cred că, din această cauză, feţele PL-iştilor nu exprimă entuziasm pentru că îşi dau seama că sarcina lor de a salva cumva aparenţele este foarte grea.”

Europa Liberă: Matematic vorbind, pe ce voturi contează guvernul Leancă?

Cornel Ciurea: „Le-am numit deja: PLDM-PD şi aceşti 7 liberali.”

Arcadie Barbăroşie: „Plus grupul Mişin.”

Cornel Ciurea: „Plus grupul Mişin, da.”

Europa Liberă: Şi Godea, şi...?

Cornel Ciurea: „Dar este suficient deja, da. Bine, sunt aceste voturi, al lui Godea, de exemplu, dar mă întreb de ce să dai voturi, şi să susţii o Alianţă, în condiţiile în care ei nu-ţi dau ţie nimic? Trebuie să discutăm şi în aceşti termeni pur politici.”

Europa Liberă: Dar ca să poţi politic să ceri socoteală guvernului, trebuie să îl mandatezi sau nu?

Cornel Ciurea: „Sau aşa, cum spuneţi dumneavoastră. Dar, cel puţin, o întâlnire, de exemplu, cu Godea ar fi trebuit să se producă. Dacă eşti ignorat în totalitate, ai dreptul şi tu să ignori construcţia politică în apariţii.”

Arcadie Barbăroşie: „De acord.”

Cornel Ciurea: „Şi aici, sigur, între PD şi PLDM marea discuţie este următoarea: domnul Barbăroşie a spus că se va păstra, în mare parte, guvernul aşa cum există el acum. Această poziţie, din câte înţeleg, este împărtăşită de către Partidul Democrat, iar Partidul Liberal Democrat a încercat, iarăşi, din câte înţeleg, la ultimele negocieri, cumva să facă anumite rocade.”

Arcadie Barbăroşie: „Asta este: se va merge mai departe pe ceea ce s-a negociat până pe 22 [aprilie]. Eu înţeleg că acum domnul Filat, adică PLDM-ul şi domnul Leancă, sunt într-o poziţie avantajată de decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie, cât n-ar fi de straniu.”

Cornel Ciurea: „Dar pot schimba status quo-ul.”

Arcadie Barbăroşie: „Da. Şi eu cred că ei vor încerca să forţeze, să schimbe statutul, să renegocieze, ţinând cont de faptul că ei au 31 şi ceilalţi au câte 15, 7 [mandate].”

Europa Liberă: Adică draft-urile vechi nu mai sunt valabile?

Cornel Ciurea: „Din punctul de vedere al PLDM-ului, probabil, nu.”

Arcadie Barbăroşie: „Nu, nu mai sunt valabile.”

Cornel Ciurea: „Şi aceasta deranjează pe PD, şi acesta este încă un factor care amplifică incertitudinea, în legătură cu rezultatul.”

Arcadie Barbăroşie: „Aşa este.”

Europa Liberă: Câtă viaţă îi daţi eventualului guvern, de un an jumate, până la alegeri ordinare sau... domnule Barbăroşie?

Arcadie Barbăroşie: „Un an jumate, dacă este votat, până la alegerile parlamentare ordinare.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Dacă este votat, vor rezista încă un an jumate, e clar. Nu are rost să faci construcţii politice efemere. Pentru că scopul acestei Alianţe, chiar aş puncta acest element, nu este atât să faci reforme europene, dar să rezişti politic, până la următoarele alegeri, pentru că sondajele pe care le face domnul Barbăroşie le arată un viitor sinistru, în cazul în care merg spre anticipate. Din punct de vedere politic, ei trebuie să reziste, să supravieţuiască. Şi acesta este marele test: va câştiga raţiunea în faţa acestui element iraţional, al disputelor legate de proprietate şi aşa mai departe? ”

Europa Liberă: Deci târâş-gropiş şi până la Vilnius?

Cornel Ciurea: „Şi după.”

Arcadie Barbăroşie: „Şi eu cred că, dacă se reuşeşte votarea acestui guvern, atunci bonusul este următorul: Acordul de Asociere parafat la Vilnius şi semnat prin septembrie-octombrie anul viitor, înainte de alegerile parlamentare. Şi atunci cred că bonusul va fi cam următorul: regim liberalizat, începând cu 2015 şi Acordul de Asociere semnat undeva prin septembrie, pe atunci, în 2014.”

Europa Liberă: Iar dacă nu?

Arcadie Barbăroşie: „Iar dacă nu, astea tot sunt aruncate cu 5-6-10 ani, pentru că merg alegerile anticipate şi atunci vin comuniştii la putere, şi atunci noi nu ştim ce va vrea Voronin. Eu sunt foarte sceptic vizavi de orientarea pro-asiatică a domnului Voronin. Nu se ştie niciodată ce se întâmplă în Partidul Comuniştilor. Eu cred că este cel mai democratic partid de la noi, Partidul Comuniştilor, din câte, aşa, am eu informaţii din interior de acolo. Şi zic încă o dată, domnul Voronin personal ar putea foarte bine să nu fie prea pro-asiatic, dar nu se ştie ce se întâmplă acolo, în interiorul partidului, cât de pro-europeni sau pro-asiatici, sau...”

Europa Liberă: Adică pro-asiaticii s-ar putea să îl determine pe el să ia această decizie?

Arcadie Barbăroşie: „Da.”