Reprezentanții Tiraspolului au refuzat să discute la Odesa despre incidentele din zona de securitate și au insistat pe probleme social-economice. Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov face bilanțul negocierilor de două zile țn formatul 5+2 purtate la Odesa. Un interviu de Valentina Ursu.
Europa Liberă: Domnule Carpov, în acest an s-a consumat a doua rundă de negocieri sub mandatul preşedinţiei OSCE deţinut de către Ucraina, o rundă de negocieri la Odessa fără progrese evidente?
Eugen Carpov: „Bine, nu a fost o rundă uşoară şi progrese foarte mari nici nu se aşteptau de la runda respectivă, dar totuşi am reuşit unele elemente care constituie un pas înainte. În primul rând este decizia de a demonta un obiect industrial care se află între Râbniţa şi Rezina, două oraşe pe maluri ale râului Nistru. Este vorba de un teleferic care până în anul 62 lega două părţi ale unei întreprinderi de producţie de ciment şi servea pentru transportarea peste râul Nistru a unor încărcături. Eu sper că în continuare partenerii ucraineni care reprezintă preşedinţia în exerciţiu a OSCE vor veni cu propuneri concrete şi vor găsi o companie străină specializată în astfel de lucrări. Am avut discuţii şi la subiectul transportării unor elemente cu caracter radioactiv, din regiunea transnistreană pe malul drept pentru depozitare în condiţii corespunzătoare şi ulterior utilizare. De exemplu agenţia specializată de la Chişinău a fost şi a vizitat aproape 700 de unităţi de asemenea elemente care au fost inspectate şi acum se pregăteşte procedura de transportare, evacuare şi corespunzător stocare.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, atunci când stabiliţi agenda, se pare totuşi că priorităţile Tiraspolului diferă de priorităţile Chişinăului, cum se întâmplă acest lucru şi cum reuşiţi să ajungeţi la un consens dacă mai speraţi să ajungeţi, pentru că din câte am înţeles de la doamna Ştanski, pentru Tiraspol prioritar ar fi chestiunile social economice, cele ale Chişinăului sunt un pic altele?
Eugen Carpov: „Este adevărat, Tiraspolul pledează pentru subiectul social economic iar Chişinăul vede o avansare pe toate coşurile incluse în agendă noastră de negocieri. Asta înseamnă şi subiecte social economice şi aspecte umanitare, drepturile omului dar şi probleme instituţionale, politice şi de securitate care ţin de reglementarea definitivă a conflictului transnistrean, în mod special asta însemnând identificarea statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Dacă ne uităm la proceduri, cum se creează agenda pentru o şedinţă, regulile şi documentele pe care le avem stipulează ce preşedinţia în exerciţiu colectează propunerile părţilor după care vine cu proiectul acestei agende. Aşa a fost şi făcut, partenerii ucraineni au prezentat o propunere care a inclus atât subiectele specificate de partea transnistreană cât şi subiectele pe care le-a propus Chişinăul. Dar pe parcursul discuţiilor de ieri ne-am confruntat cu o puternică opoziţie din partea Tiraspolului şi a Moscovei pentru ca să avem pe agendă subiectele ce ţin de coşul trei şi un subiect separat pe care l-am propus noi, este vorba de ultimele evoluţii din zona de securitate, incidentele care au loc cu regularitate.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, şi totuşi se pare că Nina Ştanski sonorizează ceea ce spune şi liderul transnistrean Evghenii Şevciuk, dar ceea ce iar conveni şi Moscovei şi am văzut că partea transnistreană insistă pe aceste chestiuni economice, spre exemplu libertatea deplasării cetăţenilor, mărfurilor, conlucrarea între Tiraspol şi Chişinău şi nu-i interesează sau ei spun că nu vor să treacă pe agenda de lucru probleme ale securităţii, statutului politic?
Eugen Carpov: „Pot să constat o coincidenţă de poziţii pe care au avut-o reprezentanţii de la Tiraspol şi cei de la Moscova în problemele de care spuneam mai sus. Nedorinţa, şi această nedorinţă argumentată prin declaraţii dure, unilaterale, de părăsire a sălii de discuţii în cazul în care asemenea subiecte vor fi abordate şi pe de altă parte era poziţia practic a tuturor celorlalţi parteneri, adică Chişinău şi actorii internaţionali care fac parte din formatul 5+2. Dar până la urmă, preşedinţia a venit cu un proiect pe care a considerat că trebuie să îl pună pe masa de discuţii. Acest proiect conţine subiecte din trei coşuri şi preşedinţia a venit cu propunerea ca o primă discuţie pe o probleme ce ţin de zona de securitate să aibă loc într-un format 1+1, adică între reprezentantul politic al Chişinăului şi Tiraspolului. Noi am acceptat o asemenea abordare şi am convenit că reuniunea respectivă va avea loc săptămâna viitore la Chişinău, urmând să stabilim detaliile aceste întâlniri.”
Europa Liberă: Problema ce ţine de mutarea Sovietului suprem de la Tiraspol la Bender, rămâne o problemă nevăzută?
Eugen Carpov: „Problema respectivă a fost mediatizată inclusiv printr-un comunicat al guvernului, în care a fost expusă nu doar îngrijorarea dar a fost adresat şi un apel către mediatori, observatori care să intervină pentru a nu admite asemenea derapaj. Aceste încercări reprezintă tentative de modificare a echilibrului stabilit de către mecanismele şi documentele care reglementează situaţia în zona de securitate. Iar Benderul este un oraş cu statut special în această zonă de securitate şi administrarea problemelor de securitate în acest oraş are loc prin intermediul Comisiei Unificate de Control, cu ajutorul organelor de poliţie şi miliţie de la Chişinău şi Tiraspol. Subiectul respectiv rămâne pe agenda discuţiilor, în primul rând la nivel Chişinău-Tiraspol, cu participarea mediatorilor şi observatorilor.”
Europa Liberă: Dacă ne amintim că domnul Miloşevici în Balcani făcea la fel, înaintea oricărei negocieri internaţionale făcea un pas de neacceptat şi apoi îl retrăgea după ce obţinea ceva, e o practică care se repetă şi în cazul negocierilor pe care le purtaţi?
Eugen Carpov: „Nu ştiu dacă urmarea acestei practici în formatul 5+2 s-a obţinut vreun rezultat pentru unii participanţi dar acest dialog tensionat de ieri a fost depăşit nu prin declaraţii tari şi poziţii unilaterale dar prin voinţă politică, prin dialog, prin argumente şi dorinţa, inclusiv a preşedinţiei, să ofere bunele oficii pentru depăşirea acestei situaţii. Şi noi am depăşit-o, argumentele fiecăruia au fost ascultate, preşedinţia a pus pe masă agenda care a considerat că corespunde necesităţilor, atât a Chişinăului cât şi a Tiraspolului. Repet, aceasta include subiecte din toate coşurile şi aspecte de securitate vor fi discutate pentru început separat.”
Europa Liberă: La mijlocul lunii iulie vă veţi întâlni în acelaşi format la Viena, Austria, aţi confirmat şi agenda sau urmează să o negociaţi?
Eugen Carpov: „Perioada a fost stabilită dar agenda este urmarea consultărilor cu părţile, este distribuită cu cel puţin două săptămâni înainte de reuniune, deci ea va veni la sfârşitul lunii iunie probabil.”
