Linkuri accesibilitate

O criză politică nu duce în mod automat la pierderea creditului țării.





Crizele politice în Europa de est ieșită din comunism au luat de mai multe ori forme violente in sfertul de secol care scurs din momentul in care fostul bloc totalitar a inceput sa se fisureze, in 1988-1989.

Lăsând deoparte cazul particular al Iugoslaviei multietnice, o țară cum e Albania, de pildă, de dimensiuni similare cu cele ale Moldovei, a fost de la inceput o sursa de instabilitate și de fragilitate politică permanentă.

In partea cealaltă a fostului bloc comunist, în țările ieșite din defuncta URSS, Rusia și Ucraina au cunoscut cea mai mare instabilitate politică. (Stabilitatea prin dictatură a unei țări cum e Bielorusia nu intră aici în calcul.)

In Ucraina, crizele s-au succedat pînă la a deveni regula, ducând la marile manifestanții din 2004 si la strania tentativă de asasinat împotriva lui Iușcenko, in timpul alegerilor prezidențiale.

Instabilitatea a fost insa permanenta in zonă chiar si in țările mai solide care au sfârșit prin a intra in Uniunea Europeană. De multe ori, crizele au avut, pe lângă un caracter ideologic, si o latură uman-personală, fiind vorba deseori de rivalități între premier si presedinte. In Cehia, Slovacia si Polonia, asemenea rivalități au divizat clasa politică și populația, ducând la ani întregi de instabilitate.

In Slovacia, perioada de dinainte de aderarea la UE a fost dominata de instabilitatea politica starnita de fostul premier nationalist Vladimír Mečiar, care la un moment dat a fost chiar acuzat a fi fost implicat in strania răpire a fiului președintelui de atunci Michal Kováč. In Cehia, aceeași perioadă a văzut țara intr-o permanenta instabilitate politica din pricina dusmaniei personale dintre președintele Vaclav Havel si premierul, iar ulterior presedintele, Vaclav Klaus.

In sfârșit, Polonia a cunoscut o situație prelungita, asemănătoare celei din România si Moldova, in care premierul Donald Tusk si președintele Lech Kaczynski erau atât de invrajbiti, încât Tusk a căutat sa-i interzică lui Kaczynski sa participe la un summit european la Bruxelles, nedandu-i un avion prezidential, ceea ce l-a facut pe Kaczynski sa vina cu o cursa normala, impunandu-se apoi in sala reuniunii unde Tusk era deja așezat.

Cazul extrem a rămas pînă astăzi Rusia, unde divergentele dintre Ielțîn si Parlament au dus în 1993 la bombardarea Parlamentului și la un început de război civil. Deși era limpede că Ielțîn își încălcase în mod flagrant prerogativele, bombardarea Parlamentului si dizolvarea lui nu au fost condamnate în străinătate, dovadă că o criză politică nu duce in mod automat la pierderea creditului țării și că definiția însăși a crizei e interpretabilă si in funcție de interesele externe.
-----------

În Republica Moldova sunt pe faţă elementele uneia dintre cele mai grave crize politice din istoria recentă. Aceasta constatare lansată de fostul premier moldovean Ion Sturza, acreditat in percepţia publica drept un reformator intrat in impas in lipsa sprijinului politic, a fost validata de majoritatea experţilor. Dovadă este destrămarea, la jumătate de mandat, a guvernării puse pe fapte mari si irosirea şanselor de a se reface arcul de guvernare, un scrutin anticipat foarte probabil pe post de sabie a lui Damocles, ce s-ar putea încheia aproape sigur cu plecarea de la putere a pretinşilor reformatori proeuropeni şi revenirea comuniştilor orientaţi geopolitic spre Rusia.

Bloggerul şi comentatorul Dionis Cenuşă, care încă în 2011se întreba într-o analiză pe ce model de criză are şanse să lunece Moldova, pe cel albanez, unde reformele trenează din cauză divergenţelor dintre opoziţie şi putere, sau pe cel ucrainean, unde disensiunile din sânul coaliţiei de guvernare s-au soldat cu abdicarea ei de la putere, se declară acum convins că suntem în prag de ucrainizare a crizei:

“În fond acum vorbim dacă va continua europenizarea Republicii Moldova sau nu. Pentru că după alegeri, dacă vom avea o altă configuraţie politică, vom avea şi o altă orientare geopolitică a Republicii Moldova. Un lucru foarte interesant s-a produs pe 9 mai: când la Chişinău a venit Rogozin şi a sugerat Republicii Moldova să se debaraseze de proiectul European şi să-l îmbrăţişeze pe cel euroasiatic. Mai apoi de Ziua Europei a venit în Republica Moldova domnul Fule care a vorbit despre ea ca despre parte a Europei. Dar Moldova, din ceea ce vedem acum, pierde şansa de a ratifica acordul de asociere.”

Instabilitatea politică a unei ţări fără perspective europene asigurate nu ar trebui să preocupe prea mult Bruxellesul, dacă nu ar avea un impact atât de mare asupra reformelor, mai este de părere analistul.

„Crizele politice aduc instabilitate şi imposibilitate pentru instituţiile de stat de a implementa reforme. Crizele politice creează blocaje care nu permit avansării negocierilor, în cazul nostru a acordului de asociere. De fapt, eu cred că anume procesul de reformare a şi general aceste probleme. Pentru că din moment ce reformele au început să aibă loc, dar ele nu coincid cu interesele politice ale unor grupuri politice din ţară. Respectiv, ajungem la un blocaj, când anumite componente ale guvernării încearcă să promoveze anumite reforme, iar alte componente se împotrivesc. Eu văd legătură directă între reforme şi interesele politice. Din moment ce a început reforma procuraturii, imediat s-au început şi problemele. ”

Poate însă Uniunea Europeană face mai mult pentru a stopa deznodământul ucrainean într-o ţară pe care o trata ca pe o poveste de succes în procesul de europenizare? Dionis Cenuşă este mai degrabă sceptic, pentru că asta ar însemna ca UE să încalce principiul suveranităţii unui stat beneficiar de un simplu statut de vecin estic:

„UE continuă să facă tot posibilul ca să scoată RM din criză, dar aici foarte mult depinde de factorul intern. Europenizarea poate avea loc până la o anumită limită. Limita aceasta nu poate încălca suveranitatea statului. Şi din moment ce forţele politice din RM nu înţeleg acest lucru, nimeni din Europa nu va veni să soluţioneze aceste probleme. Au fost recomandări ca Moldova să solicite măsuri de mediere din partea UE pentru a ieşi din criză. Dar din moment ce un astfel de demers nu a fost formulat de către Moldova, nici un comisar european nu va putea mişca lucrurile din loc, ” mai spune bloggerul şi comentatorul Dionis Cenuşă.
XS
SM
MD
LG