Linkuri accesibilitate

Nicola Harrington-Buhay: „Foarte important în atingerea unei bunăstări pentru cetăţeni este buna înţelegere, claritatea politicilor realizate de stat şi stabilitatea.”



Subiectul interviului dimineții îl constituie Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, pe care Republica Moldova, la rând cu alte state ale lumii, şi-a propus să le realizeze până în anul 2015. Eradicarea sărăciei, promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi, accesul la educaţie pentru toţi copiii – sunt doar câteva din cele opt obiective. În ce etapă este astăzi Republica Moldova în atingerea acestora, a fost întrebarea pusă dnei Nicola Harrington-Buhay, coordonatoarea rezidentă a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova:

Nicola Harrington-Buhay: „Întâi de toate, vă mulţumesc pentru oportunitatea de a discuta un subiect atât de important pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor – atingerea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, dar şi ce se va întâmpla după 2015.

Guvernul Republicii Moldova a avansat în atingerea acestor obiective la toate cele opt capitole incluse în program. De exemplu, a progresat în combaterea sărăciei, prevenirea decesului în rândul copiilor mai mici de cinci ani şi îmbunătăţirea sănătăţii viitoarelor mame. Pe viitor, ne aşteptăm la realizarea unor politici mai clare în ceea ce priveşte accesul copiilor la educaţie, mă refer în special la integrarea copiilor care provin din familii defavorizate.

De asemenea, un domeniu important de implicare rămâne tratamentul persoanelor afectate de tuberculoză şi infectate cu virusul HIV. Mai sunt multe de făcut şi în domeniul mediului. În ceea ce priveşte cel de-al optulea obiectiv – parteneriatul global, la acest capitol Republica Moldova poate fi mândră de rezultate pentru că este un participant activ în cadrul acestui parteneriat.”

Europa Liberă: Atenuarea sărăciei, accesul liber la învăţămîntul primar pentru toţi copiii sunt doar cîteva dintre Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului pe care şi le-a asumat Republica Moldova. Care dintre ele mai rămân, totuşi, o provocare pentru autorităţile de la Chişinău?

Nicola Harrington-Buhay:
„Cred că mai este loc de progres în câteva domenii foarte importante pentru Republica Moldova. Bunăoară în domeniul sănătăţii, or aici mă refer la persoanele bolnave de tuberculoză şi infectate cu virusul HIV. Tuberculoza se dezvoltă rapid şi a devenit rezistentă la tratament, de aceea Moldova trebuie să depună mai mult efort pentru realizarea acestui obiectiv. Cum spuneam, domeniul mediului este unul care necesită o atenţie sporită şi aici mă refer în special la accesul oamenilor la apă şi salubritate.

Trebuie să recunoaştem că felul în care sunt realizate cele opt Obiective de Dezvoltare a Mileniului la sat şi la oraş diferă. Bunăoară, dacă ne referim la obiectivul de educaţie, situaţia poate fi bună în general, însă analizând mai atent vom înţelege că unii copii, în unele localităţi mai sărace, încă nu au acces la educaţie.

Acelaşi lucru îl putem spune despre promovarea eglităţii între femei şi bărbaţi. E adevărat că începând cu anul 2000 s-au înregistrat îmbunătăţiri la acest capitol, femeile au devenit mai independente din punct de vedere financiar, însă oricum vedem o diferenţă între salariile femeilor şi cele ale bărbaţilor, vedem că femeile nu sunt lăsate să participe activ la viaţa politică a comunităţii din care fac parte. Desigur, Moldova nu este singură în atingerea acestor obiective, însă este nevoie de mai mult efort din partea întregii societăţi pentru a le realiza.”

Europa Liberă: Dar cum stă regiunea transnistreană a ţării la aceste capitole?

Nicola Harrington-Buhay:
„O provocare în cazul regiunii transnistrene o reprezintă accesul la date statistice clare care ar putea să ne ajute să înţelegem situaţia de acolo. Din datele pe care le avem putem spune că provocările sunt similare cu cele ale întregii ţări. Un domeniu care ştim la sigur că necesită o atenţie sporită este cel al accesului la tratament al bolnavilor de tuberculoză şi HIV/SIDA. Totuşi, am impresia că reprezentanţii din stânga Nistrului sunt conştienţi de importanţa prevenirii acestor boli.”

Europa Liberă: Se ştie că de facto, autorităţile de la Chişinău cu greu pot controla mersul lucrurilor în regiunea transnistreană. Cum influenţează această situaţie respectarea drepturilor omului în stînga Nistrului?

Nicola Harrington-Buhay: „În cazul respectării drepturilor omului sunt stabilite standarde clare, internaţionale, care trebuie respectate de toţi. Înaltul comisar ONU pentru Drepturile Omului, doamna Navi Pillay, a spus foarte clar că nu trebuie să existe lacune în ceea ce priveşte apărarea drepturilor omului, oriunde în lume, indiferent de statutul pe care îl are un teritoriu sau altul.

Pornind de la această concepţie, domeniile care ar trebui îmbunătăţite în stânga Nistrului sunt cel al penitenciarelor şi al poliţiei. De asemenea, trebuie remediată situaţia persoanelor cu dizabilităţi, trebuie depuse eforturi pentru a combate violenţa în familie şi tratarea la acelaşi nivel a femeilor şi bărbaţilor. Deci, domeniile în care mai sunt multe de făcut sunt foarte clare, iar standardele internaţionale sunt aceleaşi pentru toţi şi fiecare.”

Europa Liberă:
Dna Harrington-Buhay, un subiect sensibil pentru Republica Moldova reprezintă respectarea drepturilor persoanelor care fac parte din comunitatea LGBT. Cum afectează imaginea ţării manifestaţiile împotriva acestei comunităţi şi discriminarea la care sunt supuşi membrii ei?

Nicola Harrington-Buhay: „În opinia mea, mai important pentru o ţară este ceea ce îşi doreşte, decât imaginea pe care o are în afară. În cadrul consultărilor naţionale privind priorităţile de dezvoltare 2015, i-am întrebat pe moldoveni cum vor să arate ţara lor? Ce viitor îşi doresc? Majoritatea respondenţilor ne-au spus că îşi doresc să trăiască într-o societate tolerantă, incluzivă, o societate armonioasă în care fiecare are parte de o justiţie echitabilă.

Într-o ţară democratică, protecţia drepturilor celor mai slabi este ceea ce contează. Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a subliniat că lupta împotriva homofobiei este parte a eforturilor de lungă durată pentru eliminarea rasismului şi, promovarea egalităţii de gen. Este foarte important să înţelegem că discriminarea există în toate ţările, iar depăşirea acesteia depinde de respectarea legii şi socializare. Cu timpul, lucrurile evoluează spre bine.

Eu, spre exemplu, dacă mi-aş fi început cariera la Banca Centrală din Marea Britanie cu 15 ani mai devreme, ar fi trebuit să demisionez după ce m-am căsătorit, iar în două unităţi administrative din Elveţia femeile au avut dreptul să voteze abia în anul 1989; deci astea sunt foarte bune exemple că discriminarea poate fi depăşită, însă pentru acest lucru e nevoie de timp şi implicare din partea tuturor.

Exemplul combaterii violenţei domestice mi se pare unul foarte interesant, acest domeniu în multe ţări, până nu demult, era văzut ca o problemă care trebuie rezolvată în interiorul familiei, însă în acest an, alături de autorităţile din Moldova, am ales anume acest subiect pentru evenimentele dedicate Zilei Familiei, pentru că am ajuns să recunoaştem cu toţii că acest flagel trebuie să preocupe întreaga societate.”

Europa Liberă: Cetăţeanul simplu ce poate face pentru ca aceste obiective să devină cât mai curând realizabile?

Nicola Harrington-Buhay:
„Majoritatea cetăţenilor care au binevoit să participe la sondajul pe care l-am realizat în cadrul consultărilor naţionale privind priorităţile de dezvoltare 2015, ne-au spus că autorităţile centrale şi cele locale au un rol major în atingerea acestor obiective. Însă ne-a bucurat faptul că foarte mulţi tineri au recunoscut că schimbarea vine de la ei şi că ei sunt responsabili de propria soartă. Deci, relaţiile între autorităţi şi cetăţeni, între organizaţile non-guvernamentale şi stat, sunt foarte importante pentru atingerea obiectivelor care ar îmbunătăţi nivelul de trai al oamenilor. Ne-a bucurat faptul că majoritatea cetăţenilor s-au arătat îngrijoraţi de existenţa decalajului privind nivelul de trai al oamenilor la sat şi cei de la oraş.

Din păcate, mulţi oameni de la ţară suferă de sărăcie. Faptul că există solidaritate între cetăţeni şi că oamenilor le pasă unul de celălalt, ne încurajează să credem că lucrurile vor evolua spre bine.”

Europa Liberă: Neînţelegerile politice pot afecta buna realizare a acestor „Obiective de Dezvoltare a Mileniului”?

Nicola Harrington-Buhay:
„Un lucru foarte important în atingerea unei bunăstări pentru cetăţeni o reprezintă buna înţelegere, claritatea politicilor realizate de stat şi, desigur, stabilitatea. Cred că este necesar ca autorităţile să-şi concentreze atenţia, în primul rând, asupra rezolvării problemelor care afectează viaţa de zi cu zi a oamenilor.”

Europa Liberă:
În concluzie, ce aţi aştepta ca Guvernul de la Chişinău să întreprindă în viitorul apropiat pentru a îmbunătăţi situaţia în Republica Moldova?

Nicola Harrington-Buhay: „Concluziile la care am ajuns în cadrul consultărilor naţionale privind priorităţile de dezvoltare 2015, ne-au arătat domeniile în care este nevoie de mai multă implicare, astfel încât cetăţenii să simtă cât mai rapid îmbunătăţirea nivelului de trai. Ne aşteptăm să avem un dialog cu autorităţile pe subiecte foarte concrete, care ar accelera realizarea obiectivelor de dezvoltare şi ar genera schimbări în foarte scurt timp.”
XS
SM
MD
LG