Linkuri accesibilitate

Continuă disputa în instanță dintre Jurnal TV și Publika TV


CEC, referendumul din 5 septembrie 2010

CEC, referendumul din 5 septembrie 2010

…observatorii se tem că ea ar putea duce la sărăcirea peisajului mediatic.


Continuă disputa în instanță dintre Jurnal TV și Publika TV. Mai demult Curtea de Apel a dat câștig de cauză Jurnalului, absolvindu-l de acuzația că ar fi încălcat drepturile de autor și de pretenția de a plăti mari despăgubiri. Dar Publika TV a insistat cu plângerile, obținând la Curtea Supremă de Justiție, la 16 mai rejudecarea dosarului. Apărătorii libertății presei, fără să ia partea vreunei televiziuni, atrag atenția că mărimea daunelor pretinse Jurnalului este exagerată, riscă să ducă la închiderea lui și la sărăcirea peisajului mediatic din Moldova.

Litigiul dintre Jurnal TV şi Publika TV sau Ştiri Media Grup SRL a început acum un an. Postului de televiziune Jurnal TV i s-au adus acuzaţii că ar fi dat dovadă de încălcare a proprietăţii intelectuale, fapt pentru care a fost acţionat în judecată. Avocatul companiei Ştiri Media Grup, Ion Popa spune că a trimis mai multe solicitări Jurnalului, pentru ca aceştia să înlăture încălcările semnalate:

„Pe parcursul anului 2010, 2011, 2012 noi am înaintat mai multe somaţii în adresa Jurnal ca să înlăture acele încălcări despre care îi notificam. Nu au reacţionat, de fiecare dată răspundeau că nu recunosc vreo încălcare.”

De cealaltă parte, reprezentantul Jurnalului, Dumitru Pavel spune că au reacţionat la singura sesizare ce a venit din partea Ştiri Media Grup:

„În perioada iunie 2011a fost înaintată o pretenţie la care noi am dat un răspuns argumentat, făcând referire şi la un răspuns al AGEPI-ului care a indicat expres că operele care le pretindea Publika de atunci, că le deţine, nu sunt protejate prin legea dreptului de autor şi conexe, or acelea nu pot fi considerate opere de autor.”

Dumitru Pavel este de părere că argumentele Curţii Supreme de Justiţie care a admis o rejudecare a cazului ar fi nefondate şi pun în pericol activitatea postului de televiziune:

„Acest dosar a fost repus practic pe rol şi toate pericolele care au fost iniţiate din cererea de chemare în judecată au reapărut faţă de Jurnal TV. În special este vorba despre cererea de aplicare a sechestrului, pe conturile bancare, pe interdicţiile de a efectua modificări la Camera înregistrării de stat şi alt gen de interdicţii care se axează pe suma totală a pretenţiilor de peste 21 de milioane de lei adică circa 1,3 milioane de euro, fapt care nu este cunoscut pentru jurisprudenţa Republicii Moldova până la moment.”

Ion Popa, reprezentantul Ştiri Media Grup, spune că a încercat să ajungă la o înţelegere amiabilă cu Jurnalul, întrucât ei îşi doresc ca acest post de televiziune să recunoască încălcările comise. L-am întrebat dacă, în acest caz, ar fi gata să renunţe la despăgubirile materiale pe care le cer de la Jurnal:

„Eu am un răspuns ferm de la clientul meu că el este dispus şi principalul său obiectiv este ca Jurnal să recunoască greşelile comise, să înlăture încălcările şi să nu comită asemenea încălcări pe viitor. Şi nu constă nemijlocit în acele pretenţii materiale care au fost înaintate, acelea de fapt au mai mult sarcina de a conferi o seriozitate acestui proces, pentru care, iniţial, Jurnal nu a luat pretenţiile noastre în serios.”

Pe marginea acestui litigiu, care a fost mediatizat pe larg în ultima săptămână, a venit cu o reacţie şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Marian Pocaznoi, preşedintele CCA, a spus că nu ţine de competenţa autorităţilor audiovizuale o eventuală implicare, dar că acestea vor monitoriza procesul şi îşi exprimă speranţa că decizia instanţei de judecată va fi una corectă:

„Consiliul Coordonator al Audiovizualului condamnă orice atac asupra presei, indiferent cine este regizorul acestui atac, care este forma atacului şi indiferent de ce radiodifuzor şi ce post de televiziune este vorba. Îmi exprim toată speranţa că instanţele de judecată din Republica Moldova vor soluţiona acest litigiu astfel încât să nu admită vreo formă de atentare la libertatea de exprimare în Republica Moldova.”

Curtea de Apel urmează să se pronunţe de partea cui este dreptatea în acest proces. Cu referire la acest caz şi-au expus opinia nu doar organizaţiile care apără drepturile instituţiilor media dar şi politicieni şi oficiali europeni care au spus că vor urmări dacă procesul va fi unul echitabil şi va respecta drepturile mediilor implicate în litigiu.
XS
SM
MD
LG