Linkuri accesibilitate

Centrul Naţional Anticorupţie trece din subordinea Parlamentului în cea a Guvernului


Curtea Constituţională a lăsat în vigoare decizia parlamentarilor PLDM-PCRM din 3 mai, însă oponenţii amendamentelor vorbesc despre subminarea independenţei CNA.

Curtea Constituțională continuă să analizeze pachetul de legi aprobat de deputați la 3 mai și criticat, mai ales pentru rapiditatea adoptării, de partenerii occidentali ai Moldovei. Astăzi Curtea a decis că este în regulă ca guvernul, nu parlamentul, să aibă în subordine Centrul Anticorupție. Este cea mai nouă întorsătură într-o lungă istorie de dispute pe tema controlulului asupra acestei structuri.

În timpul cât a fost premier, Vlad Filat a luptat cu dârzenie pentru a-şi păstra în subordine instituţia de luptă cu corupţia. Revenită însă democraţilor după algoritmul de partajare a funcţiilor în cadrul fostei coaliţii, instituţia a parcurs o lungă etapă de reformă încheiată cu trecerea sa în subordinea parlamentului. Odată cu certurile dintre cele două partide, au început şi mai multe anchete pe numele unor miniştri liberal-democraţi, iar partidul premierului i-a acordat chiar la un moment dat vot de neîncredere instituţiei pe motiv că ar executa comenzile politice ale PD.

Pe 3 mai, odată cu alte acţiuni extrem de contestate de partenerii europeni, liberal-democraţii au luat împreună cu comuniştii şi această decizie: de a reîntoarce CNA-ul în subordinea guvernului. Decizie lăsată astăzi în vigoare de Curtea Constituţională.

De fapt, magistraţii au spus că asupra acestei autorităţi publice Constituţia nu dispune, prin urmare Parlamentul este în drept să decidă în mod autonom ce face cu ea. Asta chiar dacă în timpul examinării sesizării, preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, a lăsat în câteva rânduri de înţeles că felul cum a decis parlamentul nu ar fi în interesul luptei cu corupţia.

Plenul Curţii Constituţionale

Plenul Curţii Constituţionale

Alexandru Tănase: „Fiind subordonată ierarhic guvernului, această instituţie dispune de independenţa necesară pentru a investiga o eventuală infracţiune comisă de un ministru sau şeful cabinetului de miniştri?

Reprezentantul Parlamentului: Nu există nici o interdicţie în acest sens.

Alexandru Tănase: Dvs. puteţi veni aici cu un alt punct de vedere decât al şefului dvs. din parlament?

Reprezentantul Parlamentului: Nu.

Alexandru Tănase: Dar consideraţi că şeful CNA va putea avea alt punct de vedere decât angajatorul lui?”

Cristina Cojocaru este experta în politici anticorupţie care a participat la reformarea CNA şi în viziunea căreia instituţia tocmai obţinuse, după reformă, autonomia financiară necesară, iar directorul ei – stabilitatea necesară în funcţie pentru a lupta eficient cu corupţia. Ea spune însă că oricât de mult ar fi împotriva deciziei parlamentului, cu cea a CC nu poate să nu cadă de acord:

Cristina Cojocaru

Cristina Cojocaru

„CNA, spre deosebire de procuratură, nu are nici o acoperire constituţională. Eu cred că nu era oportun ceea ce a făcut Parlamentul, dar asta nu e anticonstituţional. Alta e problema că CC putea să se refere şi la stabilitatea funcţiei de şef al CNA, pentru că ar fi fost mai logic ca noua modalitate de numire a acestuia să fie valabilă numai după expirarea mandatului actualului şef.”

Răsturnând reforma, adepţii măsurii s-au asigurat totodată şi ca actualul şef al CNA să nu-şi păstreze funcţia decât dacă va mai fi numit o dată de către preşedinte, la propunerea şefului executivului. În dispoziţiile tranzitorii ale legii votate pe 3 mai se conţine în mod expres o prevedere în acest sens. Despre Viorel Chetraru, care a ajuns în fruntea CNA în urma unui concurs organizat de parlament, presa a dezvăluit că ar fi apropiat de PD, că ar deţine imobile nedeclarate şi că ar fi plecat în concediu medical după decizia parlamentului.
Liberal-democraţii au spus la un moment dat că au fost forţaţi de PD ca să-l voteze în funcţie. L-am întrebat pe deputatul liberal-democrat Tudor Deliu dacă soarta şefului de la CNA este ca şi decisă:

Tudor Deliu

Tudor Deliu

„Nu ştiu. Depinde de noul prim-ministru.”

Iată însă cum răspunde deputatul acuzaţiilor că s-a dat peste cap o reformă abia dacă încheiată:

„În ultimul barometru, încrederea populaţiei în CNA a scăzut de la 10 la 4 la sută după reorganizare. Ceea ce demonstrează că această instituţie, chiar dacă s-a reformat, s-a lucrat foarte mult cu experţi străini, totuşi nu-şi îndeplineşte atribuţiile. Nimeni nu poate demonstra că dacă se reîntoarce în subordinea guvernului, va fi mai rău. Am studiat experienţa la vreo 12 ţări şi nu am văzut nicăieri ca el să fie subordonat parlamentului.”

Anterior, însă, criticând această decizie a parlamentului, şi Sergiu Ostaf, directorul unui ONG de apărare a drepturilor omului, dar şi preşedinte al Consiliului Naţional de participare, ne spunea că nu atât reîntoarcerea în subordinea guvernului este periculoasă, cât subminarea autonomiei financiare şi stabilităţii acestei instituţii, foarte importante în lupta cu corupţia.
XS
SM
MD
LG