Linkuri accesibilitate

Studiu Expert Grup despre cum și de ce se pierd bani publici în Republica Moldova.




Prejudiciile materiale cauzate de cheltuirea inadecvată a banilor publici pentru 2012 este de aproximativ 600 de milioane de lei, estimează de Curtea de Conturi. Mai mult de jumătate din recomandările Curţii de Conturi, care au drept scop de a remedia situaţia, nu se execută. Iar din 2006 încoace nici o persoană cu funcţie de răspundere nu a fost pedepsită. Într-un studiu despre cum se pierd bani publici analiştii de la Expert Grup califică cel puţin suspectă lipsa de intervenție a organelor de drept, dar şi a Parlamentului, şi Guvernului în stoparea şi prevenirea acestui fenomen. Detalii de la Alla Ceapai.


Nepăsare instituţională - aşa califică analiștii de la Expert Grup dezinteresul organelor de drept, dar şi a parlamentului, şi Guvernului de a interveni în recuperarea banilor publici pierduţi, adică cheltuiţi inadecvat.

Dovada este că în fiecare an se dublează prejudiciul adus statului. Iar în 2013 preţul nepăsării instituţionale, cum o numesc ei, adică banii publici pierduţi ar putea ajunge la 1 miliard de lei.

Deşi Curtea de Conturi semnalează aceste prejudicii, recomandările ei sînt cel mai adesea ignorate, inclusiv de organele de drept care ar urma să-i tragă la răspundere pe funcţionarii vinovați de pierderea banului public pierdut, spune cercetătoarea Tatiana Savva.

„În acest sens una din recomandările făcute de noi ar fi ca, poate Curtea de Conturi, poate chiar acest Consiliul de cooperare a Curţii de Conturi cu instituţiile de drept să vină la sfârşit de an sau periodic cu un raport în care s-ar explica foarte clar câte materiale au fost trimise în instanţă, câte materiale au fost cu refuz de intentare a cauzei penale, de ce una sau alta nu este obiectul unei cauze penale, de ce s-a pierdut în judecată unul sau alt dosar în cazul în care a fost identificat prejudiciu care ar fi trebuit să fie recuperat.”

Nu doar organele de drept manifestă iresponsabilitate în ceea ce priveşte monitorizarea şi asigurarea executării recomandărilor Curţii de Conturi, dar şi guvernul.


Responsabil de gestionarea banilor publici guvernul ar trebuie să fie cel mai interesat de recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat.

Experta recomandă ca în consiliul de cooperare a Curţii de Conturi cu organele de drept să fie inclus şi un reprezentant din partea guvernului, de exemplu, un consilier al primului ministru:

„Bunele practici recomandă ca Guvernul să monitorizeze cel puţin cauzele penale sau recomandările care au fost făcute în urma cauzării unui prejudiciu statului. la momentul actual acest lucru nu se întâmplă. Dar ar putea fi responsabilizat foarte simplu. Prin implementarea unei măsuri prin care Guvernul la sfârşitul anului ar veni în planul parlamentului şi ar prezenta unele date privind executarea sau neexecutarea hotărârilor Curţii de Conturi a instituţiilor din subordinea sa.”

Şi Parlamentul, care ar trebuie să asigure un mecanism de control, tratează cu indiferenţă neregulile semnalate de Curtea de Conturi, spune Tatiana Savva:

„Pe parcursul anului 2012 noi nu am putut identifica un mecanism prin care recomandările curţii de conturi ar fi fost monitorizate, sau cel puţin cauzele care au identificat prejudicii majore ar fi fost monitorizate în comisia buget şi finanţe a Parlamentului. în afară de un singur raport despre utilizarea resurselor bugetare şi patrimoniului public, anul trecut nu s-a discutat absolut nici un raport al Curţii de Conturi, chiar dacă unele dintre ele au fost iniţiate la iniţiativa deputaţilor sau a fracţiunilor parlamentare.”

În replică, consultantul principal al Comisiei economie, buget şi finanţe din Parlament, Svetlana Sagaidac, care a asistat la prezentarea studiului, spune că monitorizarea respectării recomandările Curţii de Conturi se efectuează. Iar parte din managerii instituţiilor care ignoră recomandările Curţii ar putea fi în curând audiaţi de către comisie, spune Svetlana Sagaidac:

„De comun cu Curtea de Conturi suntem în căutarea de soluţii, care va fi modalitatea de eficientizare a acestui proces de monitorizare şi de responsabilizare. Evident că noi nu putem interveni în procesul organelor de drept care trebuie să se autosesizeze în urma prezentării rapoartelor de către Curtea de Conturi. Dar se caută mecanisme şi aceasta este decizia comisiei, deputaţilor.”

Nici Curtea de Conturi nu are competenţele pe care şi le-ar dori pentru iniţierea pedepsirii instituţiilor care nu-i respectă recomandările. Membra Curţii, Angela Pascaru, spune că de un an se încearcă promovarea unui proiect de lege care ar stabili competenţa Curţii de conturi de a aplica sancţiuni administrative, adică amenzi. Iniţial, Curtea opta şi pentru tragerea la răspunderea penală, respinsă categoric de deputaţi.

„În cazul în care se va ajunge că măcar unui ministru, sau conducător i se va aplica această sancţiune administrativă, restul se cor gândi să nu ajungă în aşa situaţiei şi vor respecta recomandările. Care a fost ideea includerii şi răspunderii penale? De a asigura o continuitate. Bine aplicăm acea sancţiune administrativă, se achită acea amendă şi conducătorul respectiv se duce şi-şi caută mai departe de treabă, dar nu execută hotărârea, recomandarea.”

Concluzia experţilor este că atât timp cât fiecare instituţie a statului va arunca mingea în terenul celeilalte, fără a-şi uni eforturile, nepăsarea instituţională va sărăci din ce în ce mai mult bugetul statului.
XS
SM
MD
LG