Linkuri accesibilitate

Curtea Constituțională a invalidat revocarea fostului procuror general Corneliu Gurin


Urmări, reacții, așteptări.




Curtea Constituţională a adoptat o noua hotarire de invalidare a deciziei votate de liberal-democraţi şi comunişti la începutul lunii mai, prin care Corneliu Gurin, proaspatul procuror general fusese revocat din functie pe motive dezavuyata astazi de inalta curte. In consecinta Gurin urmeaza sa revina in fotoliul de procuror genral Liliana Barbăroşie are amănunte:

Magistraţii au ajuns la concluzia ca Gurin a fost numit în funcţia de Procuror General absolut legal, dar revocarea sa de către parlament a fost neconforma Constitutiei.

Ei consideră că Parlamentul nu avea dreptul să revină la un vot deja consumat, doar pe motivul că cineva dintre deputaţi ar fi negat, post factum, că a ridicat mâna în cadrul acelui vot.

Este ca şi cum ai investi un guvern, iar ulterior l-ai revoca pentru că o parte din votanţi ar spune că în realitate nu a votat, este comparaţia utilizată la un moment dat de preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, în timpul examinării sesizării.

Prin verdictul de astăzi, Curtea a invalidat o a doua decizie luată de parlament pe data de 3 mai cu voturile liberal-democraţilor şi comuniştilor, după ce primii încercaseră fără succes refacerea unei alianţe proeuropene.

Sâmbătă, magistraţii invalidaseră şi propunerea liberal-democraţilor de a-l împuternici, suplimentar, pe premierul interimar, Iurie Leancă, cu dreptul de a numi şi demite miniştri.

Marți, instanţa constituţională va examina şi constituţionalitatea instituirii funcţiei de speaker interimar care permisese continuarea activităţii parlamentului după demiterea preşedintelui de legislativ, democratului Marian Lupu.

Şi dacă în privinţa deciziei de luni şi de săptămâna trecută lucrurile sunt limpezi în ceea ce priveşte consecinţele juridice, prima invalidând câteva demisii în rândul unor miniştri liberali, iar cea de luni - demiterea procurorului, în cazul unei decizii de invalidare marți urmările sunt greu de presupus.

E posibil ca niciunul din actele votate de parlament după demiterea preşedintelui Marian Lupu să nu mai rămână în vigoare. Printre acestea fiind şi anularea votului mixt.

Solicitat de noi, comunistul Artur Reşetnicov a refuzat să anticipeze:

„Să nu ne dedăm în speculaţii şi teorii. Toate aceste decizii ale CC trebuie privite în ansamblu. Concluzia este foarte simplă şi la suprafaţă: CC demonstrează cetăţenilor că unica cale de soluţionare a crizei politice actuale sunt alegerile. Mai puţin contează prin ce metode se va ajunge la asta.”

La fel, şi liberal-democratul Tudor Deliu, al cărui partid a şi numit „partizane” ultimele decizie ale CC:

„Curtea nu poate să declare neconstituţională demiterea lui Lupu. Dar Parlamentul nu poate rămâne fără conducerea care să asigure buna funcţionalitate. Eu încă o dată repet - nici nu ştiu ce să cred.”

Iată însă un comentariu al analistului politic, Oazu Nantoi:

„Spre regret nimic astăzi nu este în afara suspiciunilor. Au mai fost anumite situaţii amuzante la noi, când CC a decis că majoritatea din 101 este 52 deputaţi, nu 51. Dar nicicând până acum CC nu a dat decizii atât de interpretate din punct de vedere al interesului politic, şi nu al legii şi constituţiei. E regretabil. Nu ştiu ce va fi în continuare, pentru că la noi s-a depăşit orice limită.”

Din propunerile devenite legi în urma votului din 3 mai al liberal-democraţilor şi comuniştilor şi promulgate ulterior de preşedinte, cele iniţiate de liberal-democraţi au fost contestate toate la Curtea Constituţională, nu şi ridicarea pragului electoral propus de comunişti sau revenirea la dreptul de vot în baza unor acte de identitate sovietice, o altă propunere a acestora.

Ceea ce înseamnă că dacă vor avea loc anticipate, probabilitatea cărora este foarte mare, nu este clar deocamdată în ce condiţii: în condiţiile unui vot mixt sau a unui prag electoral ridicat, de 6 la sută.
XS
SM
MD
LG