Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu și invitații săi despre relația dintre Moldova și Uniunea Europeană.





Chişinăul celebrează Ziua Europei cu un orăşel european inaugurat în scuarul Operei Naţionale din capitală. Printre oaspeţii de onoare se număra şi Comisarul european pentru extindere şi bună-vecinătate, Štefan Füle, care a mai fost la Chişinău cu asemenea ocazii. Numai că acum vizita vine după critici severe la adresa demnitarilor moldoveni din partea oficialilor occidentali, nemulţumiţi de repezeala cu care au fost adoptate importante legi vizând sistemul electoral şi cel judecătoresc. Despre relaţia moldo-comunitară vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Moldova este în mod clar o ţară europeană, chiar dacă discuţiile privind o eventuală aderare ar fi nepotrivite în prezent. Deocamdată politica de vecinătate rămâne cadrul adecvat pentru actuala fază a relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles. În satul Boşcana opţiunile localnicilor sunt împărţite, atunci când îi întrebi încotro Moldova.

Europa Liberă: Cum înţelege lumea aici, în sat, integrarea europeană?

- „Că ar fi ceva bun, dar la noi încă e tare greu.”

Europa Liberă: Ceva bun? De la cine, când şi cum?

În sat la Boșcana

În sat la Boșcana

- „Depinde nu numai de Europa, dar populaţia, oamenii trebuie să fie civilizaţi. Eu aşa înţeleg. Dar altfel totuna trăieşti pe munca ta, că nu-ţi dă nimeni nimic pe degeaba.”

Europa Liberă: Încotro trebuie să meargă Moldova: spre Est, spre Vest?

- „Ar trebui să meargă spre bine. Depinde de conducerea ţării.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră, când aţi aruncat buletinul de vot, le-aţi acordat un mandat pentru ce?

- „Pentru Uniunea Europeană, ca să avem condiţii de trai mai bune, să vedem şi noi lumea în lung şi în larg.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi integrarea europeană?

- „Dacă ai în buzunar, poţi să mai vorbeşti, dacă nu ai nimic…”

Europa Liberă: Moldova încotro trebuie să meargă?

- „Unde? Spre Europa să meargă.”

Europa Liberă: De ce?

- „Lumea să fie mai civilizată.”

Europa Liberă: Cum se trăieşte astăzi? Mai greu, mai uşor?

- „Ehee, tare greu, e de tot greu. Trăim şi noi aşa, de azi pe mâine.”

Europa Liberă: Dar unde se trăieşte mai bine?

- „Mie îmi pare că cu ruşii mai bine a fost. Cu ruşii am mâncat pâine, eu şase copii am avut, dar am trăit altfel. Dar acum au câte un copil şi nu au cu ce-l hrăni şi nu au nimic.”

Europa Liberă: De Uniunea Europeană aţi auzit?

- „Am auzit. Dar ce, vom ajunge noi acolo? Când?.. Aş vrea să ajung acolo, să fie mai bine, măcar copiii să trăiască mai uşor şi mai bine.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră să fie adusă Europa în Moldova, Uniunea Europeană?

- „De-amu tot la noi e distrus, iată tot, e distrus totul. Ce poţi să aduci?”

- „Peştele de la cap se strică. Cum era înainte: ne duceam şi duceam producţia prin Rusia, încolo-încoace. Dar acum stă şi se strică… Pentru ce munceşte omul acesta?”

Europa Liberă: Şi cum înţelegeţi dumneavoastră acest drum european pe care trebuie să îl parcurgă Moldova?

- „Dacă conducerea s-ar uita cu faţa la lume, am în vedere, să mai asculte ce spune omul, ar fi bine împreună.”

Europa Liberă: Şi lumea ce spune?

- „Că vede că ei se sfădesc unii cu alţii şi nu se înţeleg, se fură.”

- „Totul e furat.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum înţelegeţi această cale spre integrarea europeană?

- „Calea nu ştiu. Dar noi dorim să fim ca în Europa, să avem condiţii de trai, salarii aşa ca în Europa, că noi ne ducem şi muncim în Europa şi avem salariul de 1000 de euro. Condiţii de trai. Drumuri ca în Europa. Atunci vom fi integraţi.”

Europa Liberă: Dar bani de unde?

- „Bani cred că nu prin credite. Nu ştiu.”

Europa Liberă: Aici, în interior, pot fi identificate surse financiare pentru a se construi drumuri, pentru a se face apeducte?

- „Vedeţi că drumurile le construim din împrumuturi şi le construiesc ţările străine. Câteodată ştiţi că oamenii pun mână de la mână şi e contribuţia satului, când se face vreun proiect. S-au câştigat proiecte la Boşcana. ”

Europa Liberă: Atunci când e vorba să fie implementate proiecte, lumea dă bani?

- „Da, dau bani. S-au câştigat proiecte pentru reparaţia grădiniţei, pentru reparaţia liceului teoretic. Lumea a contribuit.”

Europa Liberă: Dar se împarte şi satul între cei care sunt nostalgici după fosta URSS şi cei care sunt euro-optimişti?

- „Da. Oamenii sunt diferiţi, sunt şi aşa, şi aşa.”

Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi euro-optimistă, euro-sceptică?

- „Euro-optimistă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră?

- „Euro-optimistă.”

- „Cu mare nădejde.”

- Cu speranţa, da, cu nădejde.”

- „Dar copiii vor trăi mai bine dacă vor pleca în Europa. De atâta că acolo au o perspectivă.”

Europa Liberă: Cetăţenii îşi doresc această apropiere de Uniunea Europeană?

- „Clar că noi vrem. Rusăraia nu vor, nici ucrainenii, nici găgăuzii. Ei nu vor. Dar noi, românii basarabeni, vrem în Uniunea Europeană. Multă lume vrea aderarea la Uniunea Europeană: să fie regulă, să fie locuri de muncă.”

Europa Liberă: Pe parcursul guvernării comuniste, şi PCRM-ul a promis că duce Moldova spre UE. Acum cum credeţi, de ce s-au întors la 180 de grade?

- „De fapt, comuniştii nici atunci nu vroiau. Ei reprezintă Moscova, comuniştii moldoveni.”

- „Moldova e departe de integrarea europeană.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă integrarea europeană?

- „Trebuie legile făcute ca oamenii. Banditismul acesta trebuie oprit, corupţia – mai tare, vămile trebuie să le perfecţioneze oleacă. Din toate părţile fură.”

- „Să le taie mâinile la aceştia care nu le stă bucăţica în gât.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră apropierea Moldovei de Uniunea Europeană?

- „Geografic noi suntem în Europa. Dar noi nu ne vom apropia niciodată, că nu avem cultură.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aveţi o anumită vârstă. Foarte mulţi semeni de ai dumneavoastră sunt nostalgici după Uniunea Sovietică?

- „Apu kak raz, eu vreau în Uniunea Sovietică, nu în Europa. De-alde noi vrem cu Rusia, că am trăit mai bine.”

Europa Liberă: Cum aţi trăit mai bine? Eraţi tineri, de atâta era viaţa frumoasă.

- „Lasă tinereţea să treacă cu Europa, dar noi, bătrânii, cu Rusia.”

- „Mie mi-e indiferent unde s-or duce. Eu ştiu că partea ceea, Transnistria, partea noastră, Moldova, nu o ia. Aceasta e întrebare hotărâtă, gata de-amu. Moscova nu o va da niciodată. De ce să ne ducem în Europa, dacă noi suntem săraci. Lasă Europa să vină la noi, decât noi să ne ducem acolo. Eu mă aflu în Europa, doamnă.”

Europa Liberă: Credeţi că aceste opinii contradictorii, că unii vor cu Estul, alţii vor cu Vestul, slăbesc din statalitatea Republicii Moldova?

- „La conducerea ţării aşa a venit o grupă de oameni care singuri nu ştiu ce fac acolo. Ies şi încep a se sfădi: târâie unul într-o parte şi altul în altă parte, ca racul, lebăda şi ştiuca. Măi, ţineţi ţara asta, faceţi o gospodărie oarecare.”

Europa Liberă: Nu vă este indiferent viitorul Republicii Moldova?

- „Sigur că nu. Nu ne e indiferent.”

Europa Liberă: Ce viitor vreţi să aibă Moldova?

- „Un viitor frumos să fie.”

Europa Liberă: Cu cine să-l facă?

- „Cu cine să-l facă? Cu oricine l-ar face, dar să fie ţară bogată şi lumea să fie mulţumită.”

Europa Liberă: Credeţi că există şi nişte interese geopolitice, geostrategice?

- „Păi sunt interesele geopolitice ale ruşilor. Ruşii nu se vor duce de aici niciodată, doamnă.”

Europa Liberă: Se vorbeşte despre nevoia eurointegrării, pe de altă parte, aici, la ţară, în mediul rural – tot veceuri în curtea casei, în grădină.

- „Dacă lucrează peste hotare, au condiţii europene, fiindcă trimit bani acasă.”

Europa Liberă: Şi se construiesc case cu toate comodităţile?

- „Da, se construiesc case cu comodităţi şi condiţii.”

- „Am muncit oleacă şi ne-am făcut şi comodităţi de-amu.”

Europa Liberă: Şi câţi ani i-ar trebui Moldovei să ajungă în Uniunea Europeană?

- „Mulţi ani încă. Dacă să mergem repede-repede şi încă în 10 ani nu ajungem. Dar dacă încet – apoi nici atâta.”

- „Nu ştiu, cred că depinde de conducerea ţării, nu de noi, dar de conducere.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce vreţi? Alegeri parlamentare anticipate sau să fie creată o majoritate parlamentară?

- „Iar cheltuieli.”

- „Iar cheltuieli. Anticipate alegeri – nu. Lasă să se clarifice şi să meargă înainte, aşa cum este, fără alegeri anticipate. Acestea sunt cheltuieli suplimentare. Cheltuielile celea, banii ceia daţi-ni-i în mediul rural, pentru infrastructura satului.”

- „Să meargă înainte, spre Europa, conducerea ţării, ca să avem şi noi o perspectivă, alături de dânşii. Să ne dea salariile mari şi să putem trăi şi noi în Moldova noastră.”

***

Moldova ar trebui să se integreze în modul practic în Uniunea Europeană, şi nu la modul declarativ, este părerea primarului din Boşcana, Anatolie Vîntu. Iată cum explică edilul comunităţii rata deocamdată redusă de încredere a populaţiei din mediul rural în vocaţia europeană, într-o perioadă în care aceasta părea că avansează cu paşi rapizi spre Uniunea Europeană.


Anatolie Vîntu: „Lumea abia acum începe cam timid să perceapă ideea europeană a dezvoltării, inclusiv în spaţiul rural.”

Europa Liberă: Ce-i lipseşte satului astăzi, ca să se apropie de standardele unei comunităţi europene?

Anatolie Vîntu:
„Noi, primarii, de obicei, foarte mult sperăm că vom avea mai multe proiecte transfrontaliere. Până la ziua de astăzi, sunt cam greu de accesat…”

Europa Liberă: … de accesat fonduri europene?

Anatolie Vîntu:
„Da. Vă spun cum e. Studiile de fezabilitate sunt foarte costisitoare, deseori ipotetice şi nu se ştie dacă vor corespunde cu proiectele de execuţie. Avem şi birocraţie la nivel de stat, cu părere de rău.”

Europa Liberă: În ce constă această birocraţie la nivel de stat?

Anatolie Vîntu:
„Se solicită foarte multe plăţi, multe documente aferente, care costă. Bugetele sunt sărace, nu totdeauna reuşim să facem faţă. Suntem într-un proiect împreună cu alte două primării: Boşcana, Hruşova şi Coşerniţa.”

Europa Liberă: În ce proiect?

Anatolie Vîntu:
„Se referă la amenajarea unui poligon de deşeuri menajere solide. Au fost elaborate studii de fezabilitate încă în anul 2011, s-au achitat contribuţiile din partea celor 3 beneficiari, plus consiliul raional Criuleni. Dar până în ziua de azi încă nu avem implementarea. Abia este proiectul de execuţie. Ni s-a mai solicitat o plată adăugătoare. Sperăm să vedem
Avem şi o populaţie care trăieşte suflul european, deoarece mulţi boşcăneni sunt plecaţi peste hotare.
abia anul acesta sau poate în următorul faza de implementare. Începuturile au fost cu entuziasm, am făcut tot ce a depins de noi, în calitate de beneficiari. Primăria Boşcana – din cei trei beneficiari – are cel mai mare număr de populaţie, depăşim 5.000 de locuitori. Şi avem două sate în cadrul comunei. Avem şi o populaţie care trăieşte suflul european, deoarece mulţi boşcăneni sunt plecaţi peste hotare. Deja revin şi vor şi ei să schimbe ceva, îşi mai înnoiesc casele în stil european.”

Europa Liberă: Ce îi mai lipseşte astăzi satului moldovenesc, ca să fie, cel puţin, comparabil cu cel occidental?

Anatolie Vîntu:
„Lumea încă trăieşte cu nostalgie, încă se gândeşte că tot mai bine a fost în vechea Uniune Sovietică. Consider că nu a fost o suficientă informare. Este insuficientă şi campania de mediatizare a ideii europene, chiar la nivelul autorităţilor de rang statal şi de rang raional. Trebuie să fie nişte acţiuni coordonate. Vă spun sincer, eu ca primar, am întreprins nişte acţiuni în direcţia aceasta, dar nu aş vrea să fiu un primar cu acţiuni izolate. Aş dori să fie o activitate coordonată cu toţi, ca să promovăm ideea europeană, să explicăm populaţiei care sunt avantajele, spre ce mergem noi, să îi lămurim ce înseamnă acordurile de la Vilnius, care sperăm că vor fi semnate în favoarea Republicii Moldova. Populaţia comunei Boşcana percepe ideea europeană, prin intermediul proiectului la care am aplicat. Dar şi elevii, studiind la şcoală, studenţii înţeleg ideea europeană. Pur simbolic, vreau să vă spun că în biroul meu este arborat drapelul Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Cetăţeanul cel mai mult, inclusiv cel de la Boşcana, ce îşi doreşte?

Anatolie Vîntu: „Servicii.”

Europa Liberă: Servicii de calitate? Un trai prosper? Şi oportunităţi, locuri de muncă şi nu numai locuri de muncă, dar şi un salariu decent?

Anatolie Vîntu:
„Bineînţeles că da. Pentru că oamenii, când susţin că vor să trăiască ca europenii, întâi se gândesc la bunăstare, la servicii de calitate şi stabile. În primul rând aceasta este, calitatea serviciilor.”

Europa Liberă: Dar mentalitatea e pe potriva mentalităţii cetăţeanului din UE? Întrucât nu poţi să stai cu mâinile în sân şi să aştepţi că vine comisarul de la Bruxelles, vine comisarul de la Strasbourg şi dă trai ca şi în UE.

Anatolie Vîntu:
„Nu. Lumea trebuie să înţeleagă că şi în comunitatea europeană, dacă accesezi un proiect, un grant, este şi contribuţie proprie. Cu părere de rău, aici este un aspect foarte greu pentru noi, pentru edilii de la comunităţile locale. Atunci când e vorba să convingem populaţia să contribuim noi cu partea noastră – ca să putem accesa un grant, un proiect european – aici încă avem foarte mult de lucru. Referitor la mentalitatea, pregătirea faţă de o asemenea idee, chiar atunci când a fost creată Uniunea Sovietică, lumea încă nu ştia cum va fi: bine sau rău. Credeţi-mă, mediatizând pe potrivă
Oriunde este criză. Dar sunt două aspecte esenţiale, atunci când vorbim de valori europene: servicii de calitate, stabile şi evident bunăstarea populaţiei, protecţia păturilor vulnerabile – deci toate luate în complex.
valorile europene, valenţele care sunt, lumea le va înţelege. Până la ziua de azi, lumea mai mult are o informare negativă, negativistă în privinţa aceasta, pe motiv că aude de parade gay, aude de criză prin Grecia şi prin alte state şi lumea deja şi-a creat o preconcepţie că adică în Europa este criză şi noi nu trebuie să mai fim pe capul lor, cu părere de rău. Prea mult s-a insistat în direcţia aceasta. Oricum ai căuta, criză este în oricare stat, fie stat musulman – unde sunt rezerve petroliere enorme – fie statul american unde este democraţie la maximum. Oriunde este criză. Dar sunt două aspecte esenţiale, atunci când vorbim de valori europene: servicii de calitate, stabile şi evident bunăstarea populaţiei, protecţia păturilor vulnerabile – deci toate luate în complex.”

Europa Liberă: Cei care au guvernat, asumându-şi şi această titulatură de Alianţă pentru Integrare Europeană, şi perpetuarea acestei crize politice, au avut un impact negativ asupra deciziei cetăţeanului încotro să meargă Moldova: spre Est sau spre Vest?

Anatolie Vîntu:
„Bineînţeles că da. Este, cu părere de rău, un efect direct asupra cetăţeanului. Chiar populaţia de vârsta mea…”

Europa Liberă: …tânără…

Anatolie Vîntu: „…tânără care speră într-adevăr să apropie Republica Moldova de spaţiul european, economic şi cultural, cu părere de rău, a fost derutată de ultimele acţiuni, ultimele ravagii care au fost prin autorităţile statale, în Parlament şi în guvern. Acestea au derutat populaţia.”

Europa Liberă: Ce trebuie de făcut acum ca să nu fie compromisă definitiv această idee de integrare europeană?

Anatolie Vîntu:
„Statul ar trebui să încurajeze acele comunităţi locale, care vor să acceseze granturi europene, să le creeze facilităţi, să nu fie birocraţii. Deoarece, vă spun sincer, noi ne pornim cu entuziasm la aşa proiecte, dar apar probleme cu devamările, apar apoi probleme cu fel de fel de acte pe care nici nu le-ai prevăzut, dar pe urmă îţi spun că trebuie să fie făcute. Evident şi corupţia e o problemă. Mai apar şi invidii la nivelul unor autorităţi. Cu părere de rău, organul care verifică legalitatea actelor noastre, Cancelaria de Stat, îţi mai pune uneori nişte piedici. Le este incomod să vadă că anumite autorităţi îşi dezleagă mâna la un proiect european. E mai bine să ţină autorităţile în frâu şi să le dea câte un bănuţ, din când în când şi astfel acestea devin foarte controlabile. Eu sper că statul va înţelege foarte bine acest deziderat al nostru: să ne încurajeze, să creeze facilităţi la acele comunităţi locale care doresc să acceseze granturi europene, deoarece noi vom fi modele, vom crea modele şi astfel vom dezvolta comunităţile. Să încurajeze parteneriate, să nu fie doar parteneriate făcute la o serată culturală şi atât. Să fie chiar parteneriate viabile între comunităţile locale, cele din Republica Moldova şi din alte state, care să rezide în anumite schimburi de experienţă, anumite servicii făcute reciproc. Deci asta ar fi o chestie foarte bună şi va fi palpabilă într-adevăr ideea valorilor europene.”

Europa Liberă: Accederea la putere a unor forţe pro-estice ar putea să se răsfrângă în ce mod asupra viitorului Republicii Moldova?

Anatolie Vîntu:
„Ne vom orienta către cursul euroasiatic, mult se va miza pe relaţia cu CSI. Eu nu zic să anihilăm relaţia cu CSI, e necesară, dar să nu fie exclusivă. Cu părere de rău, la întrebarea pe care mi-aţi
Tare mă tem că, în eventualitatea accederii unor forţe pro-estice, pro-CSI, să le spunem aşa, într-un cadru mai larg, ideea de integrare europeană clar că va fi diminuată substanţial.
pus-o, acesta e şi răspunsul. Mult se va miza pe relaţia euroasiatică şi puţin se va exporta în Vest, puţine vor fi parteneriatele cu partenerii noştri occidentali. Mai mult se va miza pe produsul din Rusia, din spaţiul CSI şi coordonarea va fi îndeosebi cu ţările din spaţiul CSI. Iarăşi vor fi probleme cu criza gazelor, produsele petroliere, pe când noi acum căutăm să avem nişte proiecte energetice alternative, mizăm pe energia regenerabilă în comunităţile locale, mergem pe ideea aceasta. Dar, cu părere de rău, tare mă tem că, în eventualitatea accederii unor forţe pro-estice, pro-CSI, să le spunem aşa, într-un cadru mai larg, ideea de integrare europeană clar că va fi diminuată substanţial.”

***

Într-un interviu cu Radio Europa Liberă, Natalia Gherman, adjuncta ministrului de externe, a subliniat nevoia ca toate etapele juridice să fie încheiate pentru ca la summit-ul de la Vilnius al Parteneriatului Estic să se vorbească mai convingător despre Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Natalia Gherman: „Negocierile privind Acordul de Asociere şi Zona de Liber Schimb au fost desfăşurate timp de trei ani dintre Republica Moldova – reprezentată de o echipă guvernamentală – şi echipa Uniunii Europene. Pe data de 15 martie, aceste negocieri au fost cu succes încheiate, în format de rundă plenară. Actualmente ne aflăm la etapa de pregătire a Acordului pentru parafare. Deci sunt făcute expertize juridice, tehnice, lingvistice, sperăm să parafăm acest Acord în viitorul apropiat. Intenţia este de a parafa Acordul până la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. După parafare, Comisia Europeană va lansa procedura de traducere a textului Acordului şi a anexelor la acest Acord, în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Se va face şi expertizarea adiţională juridică. Îndată ce vor fi finalizate toate aceste proceduri, Acordul va fi semnat.”

Europa Liberă: Am reţinut declaraţiile pe care le făcea liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, care, revenit de la Bruxelles, zicea că, în următorii 10-15 ani, e greu să defineşti relaţia pe care ar putea să o aibă Republica Moldova cu Uniunea Europeană, pentru că nimeni nu vorbeşte despre lărgirea Uniunii Europene, despre extinderea sa către Est.

Natalia Gherman: „Ceea ce prevede realizarea Acordului de Asociere moldo-comunitar este deplina integrarea economică a Republicii Moldova în piaţa internă a Uniunii Europene şi asociere politică, ceea ce înseamnă apropiere fără precedent a Moldovei de Uniunea Europeană. Pe măsură ce vom implementa prevederile acestui Acord, ne vom apropia şi mai mult de structurile, de instituţiile Uniunii Europene, astfel încât să putem vorbi despre realizarea următoarei etape în relaţia moldo-comunitară. Implementarea exemplară a prevederilor acestui Acord ne va permite nouă, dar şi partenerilor europeni să ajungă la concluzia că Moldova este gata pentru următoarea etapă: negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Deocamdată este greu de prevăzut când vom ajunge la această perioadă în timp şi în demonstrarea capacităţii de a implementa prevederile actualului Acord, însă acesta este obiectivul. Şi acest obiectiv este împărtăşit şi de clasa politică, şi de societatea moldovenească. Or, integrarea europeană este un obiectiv şi deziderat susţinut de majoritatea populaţiei Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ar trebui sau nu să îngrijoreze anumit segment al populaţiei faptul că, dacă se semnează şi Acordul de Liber Schimb, ar putea cineva să piardă, în primul rând, agricultura?

Natalia Gherman:
„Prevederile Zonei de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană sunt de natură să modernizeze agricultura, precum şi alte segmente ale economiei naţionale, introducerea standardelor şi normelor europene nu numai în modul în care sunt desfăşurate afacerile, calitatea produselor din Republica Moldova, dar şi a modului în care sunt organizate relaţiile comercial-economice, văzute şi simţite de societate.
Nu va fi nicio diferenţă în modul în care sunt organizate afacerile în sfera comercial-economică, între Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene
Este vorba de procedura procurărilor, procedura care asigură concurenţă reală, ajutoare de stat, statistică şi toate celelalte elemente care asigură atât controlul, cât şi transparenţa proceselor desfăşurate în domeniul economico-comercial. Deci nu va fi nicio diferenţă în modul în care sunt organizate afacerile în sfera comercial-economică, între Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene. Acesta nu este un proces uşor. Va trebui să investim foarte mult, în instruirea personalului, în primul rând, în introducerea şi respectarea tuturor standardelor menţionate. La prima etapă, vom fi ajutaţi de Uniunea Europeană. Vor exista şi anumite perioade de tranziţie, vor exista şi anumite mecanisme de control şi salvgardare, mai ales, a sectoarelor sensibile şi, în primul rând, din domeniul agriculturii.”

Europa Liberă: Această asistenţă financiară, de care se bucură Republica Moldova din partea Uniunii Europene, unde este direcţionată? Pentru că atât unii politicieni, cât şi mai mulţi cetăţeni se întreabă cum beneficiază ei de banii europenilor.

Natalia Gherman:
„În anul trecut, Republica Moldova a beneficiat de aproximativ 122 milioane de euro – asistenţă tehnică, suport bugetar şi programe tematice. A propos, Republica Moldova este în avangarda ţărilor cu care Uniunea Europeană cooperează pe plan economic şi de asistenţă la capitolul utilizarea transparentă a mijloacelor financiare. Există mecanisme foarte clare de control, în primul rând, din partea Uniunii Europene, prin intermediul misiunilor de evaluare, controalelor financiare. Fiecare euro oferit Republicii Moldova este controlat şi verificat atât de structurile naţionale de control financiar şi audit, cât şi de partenerii noştri europeni.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG