Obiecte de epocă, o paradă a personajelor istorice, tablouri de valoare şi reprezentaţii artistice, sunt doar cîteva dintre surprizele pregătite în acest an de organizatorii celei de-a opta ediţii a Nopţii Muzeelor, care va avea loc sâmbătă, 18 mai. Mai multe despre programul la care vizitatorii vor avea acces gratuit, aflăm peste câteva minute de la directorul adjunct al Muzeului Naţional de Artă din Republica Moldova, Svetlana Pociumban.
Europa Liberă: Înţelegem că pregătirile pentru „Noaptea Muzeelor” sunt pe ultima sută de metri. Înainte de a vă îndemna să întredeschideţi cortina programului, am să vă rog să ne vorbiţi despre istoria şi menirea acestui eveniment?
Svetlana Pociumban: „Da, evident, suntem pe ultima sută de metri. Activitatea în muzeu este în toi deja, chiar la această oră matinală. Vorbind despre istoricul acestui eveniment, cred că ar fi util să amintim vizitatorilor muzeelor şi ascultătorilor noştri că pentru prima dată, a fost o iniţiativă a unui muzeu din Berlin, în anul 1997, care a deschis uşile muzeului până la orele 2 noaptea. Treptat, acest eveniment s-a extins în mai multe muzee din Europa, ca în final, în anul 2005, Ministerul Culturii al Franţei, a ieşit cu iniţiativa de a oficializa acest eveniment.
Astfel, din anul 2005, se sărbătoreşte de toate muzeele din Europa, cele care au acceptat să adere la Noaptea Europeană a Muzeelor. Acest eveniment este pandantul nocturn al Zilei Muzeelor – sărbătoare internaţională foarte importantă pentru cei care activează în muzee, această sărbătoare este marcată anual la 18 mai.
Mai este un moment foarte frumos, după părerea mea, în această sărbătoare – faptul că Ministerul Culturii propune anual macheta pentru materialele promoţionale. Şi astfel, faptul că în peste 3000 de muzee din cele 47 ţări care sunt participante la acest eveniment, publicul vede acelaşi material publicitar, eu cred că este un element simbolic în această acţiune pentru că şi muzeografii simt o comuniune cu toţi colegii lor din alte muzee din alte ţări, dar totodată şi vizitatorii care au depăşit în aceşti ani cifra de foarte multe milioane, aceşti vizitatori au posibilitatea să simtă şi ei suflul, spiritul acestei sărbători, care este comună pentru întreaga Europă, dar care a depăşit deja şi hotarul Europei.”
Europa Liberă: Care este programul evenimentului pentru acest an?
Svetlana Pociumban: „Programul Muzeului Naţional de Artă în acest an poartă genericul „Muzică prin decenii”. Am pregătit pentru publicul nostru o serie de recitaluri: vom începe cu un recital frumos susţinut de elevii conduşi de doamna Eleonora Constantinov, artist al poporului. Aceştia vor susţine nişte arii din operă, iar pe parcursul evenimentului treptat-treptat să ajungem către orele 22 la un recital de muzică rock, susţinut în scuarul muzeului de două formaţii de muzicieni tineri – Whynona Ryderz şi Firelove.
Deci, noi propunem în această seară vizitatorilor noştri să perinde împreună cu noi evoluţia muzicii în mai multe etape, în diverse perioade ale dezvoltării sale. Avem artişti profesionişti care evoluează, i-am numit deja pe băieţii conduşi de doamna Eleonora Constantinov, vom avea şi tineri pianişti conduşi de domnul Anatol Mahovici, artist al poporului.
Vom avea un recital extraordinar de saxofon susţinut de Igor Coşulean – artistul care a evoluat împreună cu formaţia Zdob şi Zdub. Vom avea un recital de Vali Boghean, dar totodată am pregătit şi o surpriză foarte frumoasă, după părerea noastră.
Surpriza este tombola care poartă denumirea „Ora norocoşilor la Muzeul Naţional de Artă”. La această tombolă vor veni partenerii muzeului nostru cu diverse premii, premii foarte frumoase şi atunci vizitatorul va avea posibilitatea, pe lângă faptul de a audia aceste melodii frumoase, totodată şi să-şi încerce norocul.”
Europa Liberă: Despre ce premii este vorba?
Svetlana Pociumban: „Avem o serie de parteneri care vin fiecare cu premiul său. de exemplu, teatrul „Mihai Eminescu”, a venit cu două bilete foarte frumoase pentru o premieră care va avea loc în data de 29 mai la teatrul Eminescu.
Una dintre reţelele de cafenea din Chişinău vine cu un card de discount pentru cel care va fi câştigător. Avem un premiu foarte frumos care se numeşte „Ia-ţi capodopera acasă” – o artistă binecunoscută în Republica Moldova, Iraida Ciobanu, vine cu o pictură, care suntem convinşi că va deveni elementul-cheie, premiul cel mai interesant şi cel mai frumos din această seară.
Totodată şi Muzeul Naţional de Artă vine cu un premiu din partea sa, este vorba despre o serie de albume cu lucrările care fac parte din colecţia, din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă. În total avem 10 premii pregătite. Credem că fiecare va avea posibilitatea să-şi încerce norocul şi va primi o deosebită plăcere participând la această tombolă.”
Europa Liberă: Înţelegem că partea leului din evenimente va fi organizată în capitală. Cum rămâne cu muzeele din ţară? Şi acestea vor fi deschise pentru public şi au pregătit un program special?
Svetlana Pociumban: „Muzeele din ţară cunosc şi ele, evident, foarte bine despre acest program. Din păcate, posibilităţile muzeelor din ţară sunt şi mai modeste decât posibilităţile muzeelor naţionale. Fiecare încearcă pe măsura posibilităţilor să participe la acest eveniment.
Cred că şi în alte muzee din localităţi acest eveniment va fi marcat poate într-o măsură nu atât de mare, poate nu toate muzeele îşi pot permite să organizeze accesul publicului în muzee până la ora 2 noaptea, aşa cum o facem noi sau colegii noştri de la Muzeul de Istorie a Moldove, dar totodată cred că acest eveniment va fi marcat în o serie de muzee din ţară.”
Europa Liberă: Noaptea Muzeelor” din acest an este deja la cea de-a opta ediţie. Aveţi date despre vizitatorii acestui eveniment, numărul lor este în creştere an de an?
Svetlana Pociumban: „Sigur, acest lucru este foarte îmbucurător pentru noi, noi suntem în acest an la cea de-a 8-a ediţie şi dacă în 2006, atunci când am participat pentru prima dată, am aderat la acest eveniment, am înscris cifra de puţin peste 800 de vizitatori, atunci muzeul nu a pregătit un program special, atât doar că am deschis vizitatorilor uşile până la ora 11 seara, iată că în 2012 noi am înregistrat deja peste 4000 de vizitatori.
Evident, acest lucru ne bucură foarte mult şi înţelegem că publicul este interesat, are nevoie de acest eveniment şi desigur că şi promovarea în mass-media serveşte foarte bine în acest caz, vine în sprijinul muzeelor pentru ca oamenii să aibă posibilitatea să cunoască despre acele evenimente care se organizează.”
Europa Liberă: Spuneţi-ne, ce aţi învăţat din experienţa organizării acestui eveniment care este unul totuşi unic în an?
Svetlana Pociumban: „Încercăm să luăm câte o lecţie din urma fiecărui eveniment. Important pentru noi, cei de la Muzeul de Artă, este că încercăm să nu ne repetăm în nici un an. Elaborăm pe anul viitor un alt program. Încercăm să observăm, monitorizăm ceea ce este interesant publicului. Totodată, totuşi, trebuie să ţinem cont că aceste evenimente se desfăşoară într-un cadru muzeal, în expoziţiile muzeale şi pe lângă faptul că vizitatorul vine la muzeu şi participă la acest program de divertisment, la acest program distractiv, el vizitează încă o dată expoziţia care este prezentată, expoziţia organizată de colaboratorii noştri.
Acest eveniment este important şi prin faptul că iată că şi mediul de afaceri vine în sprijinul muzeelor, în sprijinul salvgardării patrimoniului naţional şi această expoziţie este importantă pentru noi şi pentru că vor fi expuse o serie de 20 de lucrări dintre cele mai valoroase opere din colecţia de artă naţională a muzeului, care din cauza stării de conservare precare nu au putut fi incluse în alte expoziţii.
Important este ca fiecare vizitator, fiecare privitor al operelor din muzeu să înţeleagă că în spatele acestui eveniment şi în spatele oricărui eveniment organizat la muzeu stă munca asiduă a muzeografilor, a restauratorilor.
Și evident, eu cu această ocazie, aş vrea să fac un apel către vizitatorii care vin în aceste ore nocturne la muzeu să înţeleagă că totuşi noi suntem un spaţiu public şi în spaţiul nostru expoziţional sunt unele condiţii, nu vreau să le numesc rigori, sunt unele condiţii de bună conduită, de bun simţ, care trebuie respectate. M-aţi întrebat anterior despre lecţie – deci, iată, este şi aceasta o lecţie că trebuie să fim mult mai atenţi cu oamenii care pot să intre în muzeu cu seminţe ori cu sticla de bere în mână. Cu îngheţata în mână, deci este important să înţelegem că la muzeu sunt nişte norme care trebuie totuşi respectate.”
