Osteniţi de munca peste hotare şi mânaţi de dorul de casă, o parte dintre moldoveni decid să se întoarcă în ţară, iar cu experienţa acumulată şi banii agonisiţi printre străini, încearcă să-şi deschidă o afacere.
Unii dintre ei apelează la programul „Pare 1+1” în care guvernul promite să adauge un leu la fiecare leu investit de muncitorii moldoveni.
Printre ei se numără şi Aliona Moraru, patroana unei întreprinderi de producere a nutreţurilor, din comuna Bardar. Banii investiţi în afacere, Aliona i-a adunat timp de şase ani, muncind în Italia:
Europa Liberă: Dvs aţi fost şase ani în Italia. Care este diferenţa, de exemplu, dintre a face acolo afaceri şi aici, în R. Moldova?
Aliona Moraru: „Aici, problemele care le întâlnim sunt birocraţia, corupţia, legislaţia fiscală nu prea favorabilă. Dacă peste hotare ştiu că legislaţia fiscală se adoptă pe doi ani înainte, în Moldova poţi să te trezeşti a doua zi cu schimbări în legislaţie chiar şi în mijlocul anului.”
În prezent, la întreprinderea gestionată de Aliona Moraru lucrează opt muncitori. Am insistat să aflu de la ea ce crede că ar trebui să se schimbe astfel încât tot mai mulţi moldoveni să revină acasă?
Aliona Moraru: „Cred că ar trebui să înceapă de la clasa guvernantă, să-şi îndeplinească responsabilităţile măcar aşa cum ni le îndeplinim noi pe ale noastre. Mie personal deja îmi este ruşine să mă mai uit la ştiri din ceea ce fac ei. De asemenea, ar fi bine să facă legi care să susţină businessul şi să dezvolte infrastructura.”
Şi familia Scurtu din localitatea Sociteni a decis să revină în ţară din Spania, unde a muncit mai mult de opt ani. Banii agonisiţi printre străini au fost investiţi într-o mini fabrică de producere a peleţilor din deşeuri lemnoase. În Spania, îşi aminteşte Eugen Scurtu, oamenii sunt susţinuţi de stat atunci când vor să se lanseze în afaceri:
„Din start, când ţi-i greu, acolo îţi permit să poţi să te dezvolţi, dar nu te îngroapă, ceea ce la noi în ţară este invers. Tinerii care vin peste hotare încă nu cunosc toate legile şi în loc să-i ajute, să-i susţină, ca să poată ei să se dezvolte, aici din contra, nu eşti susţinut. De aceea, foarte multă lume se dezamăgeşte şi din acest motiv pleacă, ei găsesc o cale mai favorabilă peste hotarele ţării de a se dezvolta, decât în Republica Moldova.”
Datele ministerului Economiei arată că în cadrul programului Pare „1+1” au fost consultaţi peste cinci mii de moldoveni, instruiţi peste 400 şi susţinuţi financiar – 200, fiecare având şansa să obţină granturi de maxim 200 de mii lei. Până acum niciun moldovean din cei care au fost susţinuţi să-şi dezvolte o afacere nu au renunţat la idee şi nici nu au plecat înapoi peste hotare, spune Viorica Cerbuşca, responsabila de acest program în cadrul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii:
Viorica Cerbuşca: „Nu, din ăştia 200 nu am avut, dar gândul uneori îi abate pentru că nu avem legislaţie perfectă, nu avem instituţiile de stat care să îi susţină. În loc să le dea un ajutor, din contra au dorinţa de a-i penaliza. Bineînţeles că în momentul în care vii în ţară, te întorci dintr-un stat în care ai fost respectat şi vii în ţară şi eşti persecutat într-un anume fel, sigur că îţi vin idei de plecare. Dar alături de familie tot timpul este mai bine şi viaţa mai dulce şi atunci şi parcă toate greutăţile sunt mai uşoare.”
Pare „1+1” nu este singurul program prin intermediul căruia moldovenii care muncesc peste hotare sunt încurajaţi să revină în ţară. Bunăoară, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi-a propus să convingă zeci de tineri, care şi-au făcut studiile peste hotare să revină cel puţin temporar acasă, iar organizaţia Business Consulting Institute îi îndrumă pe gasterbaiterii moldobeni cum să scrie un plan de afaceri şi să urgenteze procedura de legalizare a unei întreprinderi în ţară.
