Linkuri accesibilitate

Interviul matinal la Europa Liberă cu ministrul adjunct al educaţiei, Loretta Handrabura.


Europa Liberă: Aşadar, vara asta cel puţin, conform modificării metodologiei de admitere la universităţi operate de Ministerul Educaţiei, absolvenţii de licee şi instituţii de învăţământ mediu de specialitate vor putea, din acest an, să depună dosarul de admitere concomitent la mai multe instituţii de învăţământ superior. Impresia, doamnă Handrabura, judecând după rezonanţa pe care o are anunţul cel puţin, este că inovaţia ar răspunde unor necesităţi stringente… Răspunde într-adevăr?

Loretta Handrabura

Loretta Handrabura

Loretta Handrabura: Categoric aşa este. Această nouă modalitate de admitere răspunde nu doar principiilor responsabilităţii publice a universităţilor, care sunt deja angajate în această autonomie universitară extinsă, principii care spun foarte clar că instituţiile de învăţământ superior trebuie să asigure dreptul la libera alegere a fiecărui candidat, să creeze oportunităţi de alegere. Noi am mers spre această noutate pe parcursul ultimilor trei ani, deoarece iniţial aveam doar elemente din autonomia universitară. Or, începând cu sfârşitul anului trecut, decizia noastră politică a fost ca să le asigurăm această autonomie universitară nu doar pe coordonata financiară, ci şi pe cea de management, a resurselor umane şi didactică. Într-o ordine de idei este acest argument.

Alt argument, aşa cum foarte bine dvs. aţi intuit, această noutate derivă şi din aşteptările candidaţilor şi a părinţilor acestora. În anul 2012 noi am organizat pentru prima dată un sondaj pe un eşantion reprezentativ de 1100 de absolvenţi de liceu, din clasa a XII - ea. În acest grup s-au regăsit şi studenţii anului I, candidaţii sesiunii din 2012, care în marea majoritate au salutat această iniţiativă. Şi mai mult ca atât, au adus şi argumentele de ce se impune ca instituţiile de învăţământ şi ministerul de resort să le permită să aplice concomitent la mai multe specialităţi din diverse domenii de formare profesională, la una sau mai multe instituţii de învăţământ. În primul rând, această aşteptate au exprimat-o, precum am văzut după media de absolvire, persoanele care au media 9 şi 10 şi nu întotdeauna prind un loc la buget. Cea de-a doua categorie de candidaţi sunt acei care doresc cu orice preţ să acceadă, să intre la o specialitate şi atunci, dacă ştiu că acest program de studiu îl oferă nu doar o universitate din Chişinău, dar şi o universitate din Cahul, sau din Bălţi, atunci el are şansă să depună dosarul la toate aceste universităţi şi desigur că la una din ele va prinde un loc la buget. Deci, a fost alt raţionament.

Şi cel de-al treilea raţionament al nostru consună cu o noutate pe care noi am anunţat-o anterior. E vorba de concursul locurilor bugetare. Iarăşi era o discriminare atunci când noi înmatriculând în anul I la studii cu taxă şi fără taxă studenţii, încheiam acest contract pe 3 sau 4 ani de zile, indiferent de performanţa academică de care făceau ei dovadă. Şi foarte frecvente au fost şi mai sunt cazurile în care persoanele care prindeau un loc la buget învăţau foarte relaxaţi şi erau indiferenţi de media pe care o obţineau la sesiunile din timpul anului, deoarece ştiau că sunt asiguraţi şi cu cămin, şi burse, şi nu trebuie să-şi plătească studiile. Era foarte confortabil pentru ei, dar era discriminatoriu în raport cu studenţii care nu reuşiseră să prindă un loc la buget, învăţau cu taxe şi de foarte multe ori aveau medii mai înalte, dar nu puteau să acceadă nici la bursă, şi nici să aibă această şansă, ca după un an de zile, făcând dovada că au o medie mult mai mare faţă de cel care prinsese în primul an locul la buget, să ocupe el acest loc. Şi intră în vigoare, începând cu 2014, cei care vor fi înmatriculaţi acuma la 1 septembrie, ei deja încheie contractul doar pentru un an de zile.

Europa Liberă: Dar în ce mod această „liberalizare”, deschide poate o poartă mai larg deschisă pentru o calitate mai bună a studiilor?

Loretta Handrabura: Păi calitatea şi această noutate eu le văd interdependente. Universităţile vor avea acum un semnal foarte clar, în funcţie de numărul de cereri care vor fi depuse şi nu excludem că într-adevăr se vor aglomera şi vor fi mai mulţi candidaţi la unele instituţii şi s-ar putea alte instituţii să nu aibă nici un candidat sau foarte puţini la anumite facultăţi. Acesta ar trebui să fie un semnal foarte clar pentru dânşii ca să-şi îmbunătăţească calitatea studiilor la programele respective, unde nu va fi cerere, să regândească dezvoltarea strategică a instituţiei, şi pe alte paliere, aşa încât să devină atractivi şi competitivi.

Europa Liberă: Pe de altă parte, posibilitatea pentru candidaţii la studenţie de a pune ouăle în mai multe coşuri la admitere pare să încurajeze indecişii, ci nu pe cei perseverenţi şi cei clar decişi pentru o specialitate sau alta, respectiv pregătiţi pentru aşa ceva… Nu este mutată prioritatea de pe strategia normală de a face universităţile un fel de grădină a elitei pe cea de – să zicem aşa – „student cu orice preţ dacă nu aici, apoi dincolo…”

Loretta Handrabura: Nu are cum să fie student cu orice preţ, fiindcă deocamdată în Republica Moldova, ca şi în foarte multe ţări europene, procesul de admitere este reglementat prin acest lanţ care este comanda de stat, comanda de stat care derivă din cerinţele pieţei locurilor de muncă. Şi numărul de locuri la admitere este clar reglementat prin acest plan de admitere. El, comparativ cu anul trecut, ca şi cifră, rămâne aproape acelaşi, dacă îl corelăm cu numărul de absolvenţi. Şi atunci vor avea şansa să acceadă acei studenţi care au mediile mai mari.

Europa Liberă: „Instituţiile de învăţământ superior vor mai putea decide dacă la concursul de admitere se va lua în calcul rezultatele obţinute la examenul de bacalaureat sau vor fi introduse probe suplimentare...”, după cum s-a spus … E din motiv că BAC-ul nu mai este relevant sau de ce această libertate?

Loretta Handrabura: Această abordare nu are cum să fie anume aşa, este un pic distorsionată. Examenele de BAC au dublă funcţie: evaluarea cunoştinţelor de pe treapta de liceu şi automat acest examen îţi permite intrarea în următoarea treaptă superioară de studii, fie că este învăţământul mediu de specialitate, fie că este învăţământul superior. Universităţile, începând cu anul trecut, au această libertate prin decizia senatului să hotărască dacă merg pe formula anterioară, când ponderea mediei de BAC era 0,3 procente, după care se plasau ca şi pondere încă trei discipline care ţineau de specificul facultăţii, a specialităţii. Şi asta o decideau universităţile şi anterior. Anul trecut, dimpotrivă, a fost tendinţa ca pe lângă păstrarea mediei de BAC ca şi pondere 13 universităţi din cele 34 au introdus şi media de absolvire pentru cei trei ani de liceu, care la fel este o medie relevantă. Şi am avut mai mult de cinci cazuri când universităţile au introdus anumite probe. Ne aşteptăm pentru anul acesta să vedem care vor fi deciziile senatelor. Anul trecut Academia de Poliţie „Ştefan ce Mare” au avut, Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport fireşte că au probe de aptitudine, la Universitatea tehnică avem aceste probe de aptitudine la arhitectură, Academia de Muzică, Teatru şi Film desigur ia această probă obligatoriu pentru toate specialităţile, şi la Academia de Transporturi, dacă nu greşesc, şi Universitatea de Medicină şi farmacie de asemenea au avut o probă ca şi interviu pentru evaluarea cunoştinţelor de limbă străină.

Europa Liberă: Va deveni, în urma acestor schimbări, admiterea mai scumpă?

Loretta Handrabura: N-are cum fi mai scumpă. Noi urmează să venim cu iniţiativa în adresa guvernului ca să permitem de asemenea senatelor să decidă care va fi taxa de înscriere. Dacă nu reuşim, rămână atunci prevederea de anul trecut – taxa de înscriere de 30 de lei. Ceea ce am reuşit noi, în consens cu rectorii, să decidem este să nu vină cu copii legalizate la notariat care ar fi costat foarte scump candidaţii, ci vin cu dosarul original, fac copii, copiile sunt avizate de comisia de admitere că corespund cu originalul şi atunci am diminuat din cheltuieli.
XS
SM
MD
LG