Linkuri accesibilitate

Românii aşteaptă mai mult ajutor din partea statului


Protestul angajaţilor Poştei Române, Bucureşti, februarie 2013

Protestul angajaţilor Poştei Române, Bucureşti, februarie 2013

O analiză IREX bazată pe un sondaj şi un studiu realizat în trei state ce reprezintă cîte un model de politici sociale şi tradiţii în guvernanţă: Marea Britanie (anglo-saxon), Franţa (model continental) şi Danemarca (Nordic).


Prin comparatie cu statele mai dezvoltate din Europa, locuitorii României asteapta mai mult ajutor din partea guvernului. Pentru majoritatea romanilor, statul este cel care trebuie sa le asigure iesirea din situatiile cele mai neplacute, in vreme ce aportul lor personal n-ar trebui sa conteze prea mult. De exemplu, circa o treime dintre romani socotesc ca pensiile de stat ar trebui acordate tuturor celor care au nevoie, indiferent daca au contribuit sau nu. Astfel, de pilda, aproape 50 la suta dintre respondentii unui sondaj de opinie dat astazi publicitatii de IRES, Institutul Român pentru Evaluare si Strategie, sustin ca locuintele sociale ar trebui acordate celor care au nevoie de ele, indiferent de contributia lor. Scorul este semnificativ mai mic in Marea Britanie (31 la suta) sau Franta (39 la suta) si chiar Danemarca (42 la suta).

Diferentele cele mai mari intre romani si locuitorii spatiului occidental ies in evidenta atunci cind sint intrebati care ar fi sectoarele unde ar putea fi facute reduceri bugetare. In jur de 45 la suta dintre romani considera ca taierile pot fi facute mai ales de la politie si de la transportul in comun, in vreme ce procentele francezilor, britanicilor si danezilor care ar accepta astfel de taieri se situeaza sub 10 procente. Apoi, aproape 40 la suta dintre romani considera ca reducerile ar mai putea fi operate din bugetele alocate universitatilor sau colegiilor (fata de Franta si Danemarca unde doar 6, respectiv 7 procente ar fi de acord sau chiar Marea Britanie unde 16 procente socotesc ca invatamintul superior si mediu ar fi un domeniu care nu are nevoie de prea multi bani)

Aproape 70 la suta dintre romani spun ca sistemul actual nu le ofera suficienta protectie in cazul in care isi pierd locul de muncă, in vreme ce un sfert dintre cei chestionati sint multumiti. In Danemarca raportul e invers, 65 la suta sint satisfacuti de ajutorul de somaj oferit de stat, la fel jumatate dintre britanici si 42 la suta dintre francezi.

In analiza „Romania si Statul Social”, facuta de specialistii de la IRES este amintit faptul ca in 2008 Romania a inregistrat cel mai mare procent din Produsul Intern Brut din perioada 2000-2008 alocat cheltuielilor cu intretinerea persoanelor virstnice: 0,04 din PIB. Chiar si atunci, insa, procentul erea de 10 ori mai mic decit media Uniunii Europene (situata in 2008 la 0,41 la suta). Suedia (2,3%) si Norvegia (1,6%) sint statele care cheltuie cei mai multi bani cu persoanele in virsta. De asemenea, procentul alocat din PIB pentru pensii, desi este in crestere in Romania, incepind din 2007, cind era de 6,4 la suta, ajungind pina la 9,5 la suta in 2010, totusi este cu 3,5 puncte procentuale mai mic decit in statele Uniunii Europene. Cheltuielile cu protectia sociala au crescut la rindul lor in ultimii ani pina la 17,6 la suta din PIB, dar Romania ramine departe de media Uniunii Europene situata la 29,4 la suta.

In sirul statisticilor care situeaza Romania spre sfirsitul clasamentelor, exista si exceptie: marimea beneficiilor sociale unde tara este fruntasa. Beneficiile sociale sint in general ajutoare, sub forma de bunuri sau bani, oferite per gospodarie sau individual. Aceste beneficii sociale consuma 98,9 la suta din bugetul alocat protectiei sociale in Romania. Este vorba despre o alocare constanta in ultimii 10 ani. Aici intra tot felul de subventii: pentru caldura, bunoara, pe care le primesc in corpore toti bucurestenii, pentru lemne in cazul celor care stau la tara, dar si alte ajutoare in bani sau materii prime pe care statul le acorda: pensii de urmas, de invalidaitate, reduceri pentru transportul in comun etc. In Romania aceste benficii sociale sint gindite dupa logica electorala, si desi multe dintre ele sint inutile sau ineficiente niciun guvern nu are curajul sa le restringa.

Guvernul socialist al premierului Victor Ponta incearca sa dea o dimensiune mai mare statului social din Romania, numai ca buzunarul veniturilor este din ce in ce mai gol, ceea ce creaza, la fel ca in toata Europa, o serie de constringeri.

Analiza IRES se bazeaza pe un sondaj facut in perioada 21-22 martie 2013 (cu o eroarea maxima de +/-2,2 la suta) si pe un studiu realizat in trei state, care reprezinta cite un model de politici sociale, traditii in guvernanta si traiectorii de reforma: Marea Britanie (anglo-saxon), Franta (model continental) si Danemarca (Nordic).

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG