Linkuri accesibilitate

Vitalie Ciobanu: …el trebuie să lipească la loc cioburile unui proiect numit „integrarea europeană”.


Desemnarea lui Iurie Leancă pentru funcţia de prim-ministru, decizie așteptată de opinia publică, vine într-un moment politic foarte tensionat. Relaţiile dintre foştii parteneri din Alianță, după ce Vlad Filat a fost invalidat de Curtea Constituţională, au degradat în ultimul hal: Partidul Liberal s-a scindat, refuzând reintegrarea reformiştilor lui Ion Hadârcă, iar Partidul Democrat şi-a văzut compromise – prin votul PLDM şi PCRM din 3 mai – toate proiectele pe care le-a negociat de pe poziţii de forţă cu ex-candidatul la funcţia de prim-ministru. În plus, o parte dintre legile promulgate de preşedintele Timofti, cel care a neglijat protestele foştilor parteneri ai liberal-democraţilor şi îngrijorările unor instituţii europene, sunt contestate la Curtea Constituţională.

Misiunea lui Iurie Leancă pare aproape imposibilă, el trebuie să lipească la loc cioburile unui proiect numit „integrarea europeană”. E ultima carte pe care o mai joacă Republica Moldova, mizând totul pe talentul de negociator al noului premier desemnat, încrezându-se în capacitatea sa de armonizare a unor interese divergente. Obişnuit să discute cu demnitarii străini, mai ales cu cei occidentali, care ştiu să respecte o etică a comunicării, să dea credit pledoariilor bazate pe argumente, coerenţă în atitudine şi pe farmec personal, Iurie Leancă, de data aceasta, va da piept cu un ghem de contradicţii şi frustrări acutizate la maxim din partea colegilor din fosta coaliţie, dar – se cuvine remarcat – provocate şi de propriul partid şi de liderul său, Vlad Filat, însetat de răzbunare.

Sunt gata să treacă peste înfrângeri şi supărări deputaţii din Partidul Democrat? Mai poate furniza Ghimpu şi grupul său nişte voturi în Parlament pentru o guvernare pro-europeană, chiar dacă PLDM îi va exclude de la masa negocierilor? Câţi dintre deputaţii neafiliaţi vor vota o nouă majoritate democratică, încercând să evite alegerile anticipate care îi vor plasa aproape sigur în afara Parlamentului? Vor asista, pasiv, comuniştii la încununarea tratativelor, fără a specula idiosincraziile reciproce ale liderilor din fosta Alianţă? Va fi şantajat cu demisia preşedintele Timofti în cazul în care Parlamentul nu va accepta să modifice noua lege privind revocarea magistraților de la Curtea Constituţională?...

La aceste întrebări, acumulate în ultimul timp, nimeni nu poate răspunde cu certitudine. S-ar putea ca resentimentele şi starea de beligeranţă extremă în care au intrat actorii politici, dar şi anumite calcule nedeclarate, să declanşeze totuși numărătoarea inversă a alegerilor anticipate. Ştim deja că un asemenea deznodământ va zădărnici semnarea acordurilor de la Vilnius, necesare ca aerul nu clasei politice, care îşi va găsi oricând pretexte şi scuze pentru un eșec, ci Republicii Moldova, cetăţenilor acestui stat.

Uniunea Europeană vrea, cumva împotriva logicii şi a stărilor de fapt din Moldova, „un guvern angajat să desfășoare reforme ce garantează democrația, statul de drept și economia de piață” – l-am citat pe Graham Watson, raportorul pentru Republica Moldova din Parlamentul European. Formularea unor asemenea deziderate de ordin general, extrase parcă din pliantele de propagandă ale Bruxelles-ului, ignoră realitatea unui stat capturat de interesele unor grupări oligarhice, care împiedică dezvoltarea Moldovei. Nimeni până acum nu a reuşit să disloce reţelele criminale care ţin în prizonierat ţara prin controlul exercitat asupra justiției, iar acum proiectul european va trebui salvat cu ajutorul celor care îl subminează voiniceşte.

Europenii vor ajuta foarte mult Republica Moldova dacă îi vor livra lui Iurie Leancă un set de instrucţiuni pentru a depăşi acest paradox, care a ridicat obstacole insurmontabile şi a produs nenumărate scandaluri în ultimii patru ani.
XS
SM
MD
LG