Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Orice statut este mai bun decât niciunul. Ministrul ucrainean de externe, argumentează la Washington, nevoia reluării negocierilor privind statutul politic al regiunii transnistrene. Apropierea Moldovei de Rusia sau polarizarea societăţii? Cum interpretează analiştii de la Chişinău mesajul lui Dmitri Rogozin? Şi... de ce se înrăutăţeşte situaţia economică a Transnistriei – o privire de la Tiraspol.
***
Europa Liberă: Ministrul de externe ucrainean, Leonid Kojara, preşedintele în exercițiu al OSCE, s-a aflat zilele trecute la Washington pentru discuţii cu secretarul de stat american John Kerry şi cu senatorul democrat Christopher Murphy, preşedintele comisiei din Senat pentru Afaceri Externe.
Corespondentului Europei Libere la Washington Richard Solash relatează că șeful diplomației ucrainene a participat la o discuție organizată la National Democratic Institute, avînd ca teme, între altele, agenda Ucrainei la preşedinţia OSCE, relaţiile cu Rusia şi şansele Ucrainei de a semna un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.
Leonind Kojara s-a referit în cadrul discuției și la conflictul transnistrean, spunând, citez: „Trebuie să reluăm negocierile privind statutul politic al Transnistriei, pentru că orice statut este mai bun decât nici unul”.
Întrebat de corespondentul Europei Libere Richard Solash dacă Ucraina are forţa diplomatică de a-şi impune agenda, Kojara a declarat că Ucraina are multe instrumente la dispoziţie, inclusiv „o mie de kilometri de graniţa comună cu Moldova”.
Vizita la Washington a preşedintelui în exerciţiu al OSCE a avut loc în preajma unei noi runde de negocieri în formatul 5+2 pentru soluţionarea conflictului transnistrean, programată să aibă lor pe 23-24 mai, la Odesa. Iar aşa cum negocierile au trenat în ultima perioadă, i-am întrebat pe mai mulţi locuitori ai regiunii transnistrene pe ce ar trebui în opinia lor să se axeze în discuţii Chişinăul şi Tiraspolul?
– Ну, я думаю, что многих здесь интересует вопрос независимости… И, к сожалению, насколько мне кажется, они не смогут решить этот вопрос, он очень долгий, здесь много факторов и трудно ожидать, что будет какое-то движение в эту сторону. Потому что все на месте топчутся, находят какие-то придирки, создаются напряженные ситуации, которые не позволяют эту ситуацию решить. Поэтому не знаю, что будет дальше, нужны кардинальные изменения в правительстве, и быстро.
– Мое мнение, что вряд ли договорятся. И опять, только потому не договорятся, что в Молдове так и не пришли к выводу, какая там правящая… кто там правит. Начнем с этого. Поэтому, как говорится, никто не берет на себя ответственность. О чем первым делом должны договориться? Прежде всего, чтобы люди имели возможность спокойно передвигаться, иметь бизнес, общаться. Вот это самое основное. По-моему, это нужно и той стороне, и нашей тоже. Это все, что я хотела сказать.
– Я думаю, что необходимо, во-первых, насчет таможни договориться, чтобы люди могли свободно перемещаться. Чтобы не было проблем, что до Одессы несчастный час езды, а на таможне бываешь около часу-двух часов. Значит, со стороны Молдовы, насколько я знаю, сейчас необходимо иметь вид на жительство, что, я считаю, тоже является неправильным, уже сколько лет наше Приднестровье существует, и до этого времени этот вид на жительство не был нужен, а сейчас ни с того, ни с сего понадобился. То есть, не находит каких-то компромиссов наше правительство. Хотелось бы, чтобы они достигли какого-то общего знаменателя и решили эти вопросы. Но, честно говоря, я не верю, что они что-то смогут решить конкретно. Сколько лет – а каких-то конкретных изменений и чего-то лучшего почему-то не видно.
– Я вообще не думаю, что они о чем-то смогут договориться, они постоянно спорят и ругаются, и это ни к чему не приводит. Как всегда, так и в этот раз, я думаю, ничего не будет.
– Проблема, которая лично меня касается, она, наверное, связана все-таки с вопросами легализации самого Приднестровья, связана с документами, допустим, об образовании, в частности, моих документов. Безусловно, если можно было бы легализовать некоторые наши документы, это, конечно, упростило бы жизнь и смогло бы помочь мне, скажем так, в вопросе защиты диссертации и так далее. То есть, такой вот шкурный интерес, связанный с документами.
Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
***
Europa Liberă: Situaţia economică a regiunii transnistrene s-a înrăutăţit simţitor de la începutul anului. Un sondaj al băncii centrale din Tiraspol arată că aproape jumătate din şefii întreprinderilor industriale din Transnistria anticipează o scădere a volumului producţiei şi a veniturilor, şi, în general, prognozele pesimiste predomină. Din ce motive? Am întrebat-o pe invitata ediţiei de astăzi, jurnalista din Tiraspol Natalia Scurtul.
Mai mult, politica administraţiei transnistrene suferă de stranietăţi. În pofida normelor constituţionale, la noi, întreprinderile sunt împărţite în două categorii: de stat – care se bucură de tarife reduse la gaze naturale, şi întreprinderile private – cărora li se aplică tarife de câteva ori mai mari şi care, în mod evident, le ruinează. Din această cauză, întreprinderile gigant, care asigurau partea cea mai mare a veniturilor la buget, cum ar fi Uzina metalurgică şi combinatul de ciment de la Râbniţa, şi-au suspendat activitatea. Centrala electrică de la Cuciurgan a fost nevoită să treacă de la gaze naturale la cărbune, iar din 12 blocuri energetice funcţionează numai două.
Acum, guvernul transnistrean recunoaşte că anumite decizii ale sale au fost greşite şi caută cu disperare o ieşire din situaţie. S-a făcut auzită şi ideea că guvernul ar fi dispus să reducă tarifele la gaze pentru acele întreprinderi private care vor accepta să-i cedeze o parte din pachetele lor de acţiuni. Nu este clar însă în ce condiţii şi cât la sută: fie că administraţia va procura aceste acţiuni, fie că întreprinderile vor fi nevoite pur şi simplu să le cedeze.
Incertitudinea nu adaugă optimism conducătorilor de întreprinderi şi nici populaţiei. Mulţi muncitori sunt de mai multe luni în concedii forţate, iar asta poarte genera un nou val al migraţiei forţei de muncă. Statistic, în Transnistria sunt 295 de mii de persoane apte de muncă, dintre care doar jumătate sunt ocupate în economie. Sunt cifre foarte sugestive şi ar fi de presupus că cealaltă jumătate a persoanelor apte de muncă se află peste hotare. În aceste condiţii, numărul pensionarilor l-a depăşit deja pe cel al oamenilor care muncesc.
Europa Liberă: Natalia, situaţia dramatică a economicei se răsfrânge probabil în mod negativ asupra bugetului regiunii transnistrene. Cum sunt asigurate în aceste condiţii angajamentele sociale: plata salariilor şi a pensiilor?
Natalia Scurtul: Situaţia bugetului este şi ea interesantă. Până acum, noi nu avem un buget aprobat pentru anul 2013. Noi trăim conform decretelor liderului regiunii, care se bazează pe indicatorii bugetari de anul trecut. Recent, la şedinţa guvernului au fost prezentate proiectul bugetului şi al prognozei social-economice, dar nu pentru acest an, ci pentru trei ani înainte. Potrivit scenariului optimist, prognoza creşterii economice este de 4,7 la sută, iar potrivit scenariului aşa-zis realist – creşterea ar putea fi de 2,4 la sută în următorii 3 ani. Este foarte greu să asiguri plăţile sociale în asemenea condiţii. Fondul de pensii este şi el alimentat de banii plătiţi pentru consumul de gaze naturale, dar nici aceşti bani nu sunt îndeajuns. De aceea, administraţia ia cu împrumut sume enorme de la banca „Sberbank” pentru a-şi onora plăţile sociale. Lumea vorbeşte că ar putea din nou să fie reţinute salariile, că învăţătorii ar putea din nou să nu-şi primească plăţile pentru concedii. Au fost situaţii când profesorii şi-au primit integral salariile pe vară numai după ce nemulţumirea lor a ajuns în Internet, în discuţie pe forumuri. Putem doar să presupunem de unde se iau bani, pentru că bugetul nu este aprobat, iar în proiect deja exista un deficit de 70 la sută. Acum suntem în luna mai, deci teoretic regiunea şi-a epuizat deja sursa de venituri. Pe de altă parte, în luna mai încep vacanţele şi concediile. Cred că şi acesta e un instrument al economiilor bugetare. Nu sunt bani, de aceea oamenilor li se propune să se odihnească mai mult.
Europa Liberă: opinia invitatei ediţiei de astăzi, jurnalista din Tiraspol, Natalia Scurtul.
***
Europa Liberă: În Moldova spiritele sunt destul de agitate după declaraţiile facute joia trecută de vicepremierul Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin, în vizita privată pe care a făcut-o la Tiraspol și Chișinău. Reprezentantul Moscovei a participat la spectacolul din Piata Marii Adunări Naţionale din capitala moldoveană, organizat de ambasada Rusiei cu ocazia aniversarii zilei de 9 Mai. La Tiraspol și la Chișinău Rogozin a pledat pentru ca Moldova să devină membră a Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan şi pentru o re-apropiere de fostele ţări ale Uniunii Sovietice, cu care, după opinia politicianului rus, Moldova ar avea mai multe în comun decât cu Uniunea Europeană. Valentina Ursu i-a cerut părerea despre declaratiile vicepremierului Rogozin lui Victor Chirilă de la Asociaţia de Politică Externă din Chisinau.
Europa Liberă: Ce ar însemna această prezenţă a vicepremierului rus Dmitri Rogozin atât la Tiraspol, cât şi la Chişinău? La Tiraspol a sărbătorit Ziua Victoriei, spunând că Moldova trebuie să se apropie de Federaţia Rusă şi să adere la Uniunea Euroasiatică, la Chişinău a urcat pe scena din Piaţa Marii Adunări Naţionale unde a avut loc concertul de 9 mai organizat de Ambasada Federaţiei Ruse şi i-a felicitat pe moldoveni cu ocazia Zilei Victoriei. Ce trebuie să înţelegem din aceste mesaje pe care le-a adus Dmitri Rogozin în Republica Moldova? Şi dacă le-a adus cumva cu consimţământul autorităţilor de la Chişinău sau fără a avea acest consimţământ?
Europa Liberă: Chiar el a spus la Tiraspol că înţelege prea bine că această cupă a fost ruptă în bucăţi – dacă e să-l citez pe el – dar ar trebui să fie în continuare lipită. Trebuie să fim mereu împreună – spunea Rogozin – pentru că e aceeaşi istorie, e 9 mai.
Victor Chirilă: „Evident. Dânşii au acum un proiect de reintegrare a fostelor republici sovietice. Acest proiect se numeşte „integrarea euroasiatică”. Iar în contextul crizei euro, problemelor economice şi politice cu care se confruntă Uniunea Europeană, proiectul euroasiatic este pentru multă lume din Republica Moldova destul de atractiv.
Vedem acest lucru reflectat chiar şi în sondajele de opinie care au fost publicate recent: peste 50% din cetăţenii Republicii Moldova sunt gata mâine să voteze pentru eventuala aderare a Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus şi ulterior la Uniunea Euroasiatică condusă de Rusia.
Deci dânsul a venit la Chişinău, ştiind despre aceste realităţi şi sigur mesajele sunt adresate celor care sunt tot mai mult şi mai mult îmbătaţi de această idee, mai ales că şi lucrurile în Republica Moldova evoluează nu atât de bine pentru perspectivele noastre de integrare europeană.”
Europa Liberă: Şi atunci să vă întreb dacă nu cumva prin aceste mesaje chiar emisarul rus ar alimenta intenţionat şi mai mult tensiunile de la Chişinău, tensiunile politice?
Victor Chirilă: „Dânsul a venit la Chişinău, ştiind foarte bine că va provoca şi mai mare dezbinare în rândul societăţii, pentru că este un lucru ştiut pentru toată lumea: ziua de 9 mai are conotaţii destul de controversate în Republica Moldova: pentru unii este eliberare, pentru alţii este ocupare, pentru alţii această zi este o zi mai mult de comemorare, de pomenire a celor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.
De aceea dânsul ar fi făcut bine, dacă rămânea acasă, la Moscova, dacă dânsul într-adevăr doreşte ca în Republica Moldova să fie stabilitate şi să fie o armonie în societate. Or, dânsul este mai puţin interesat de aceste lucruri. Plus la aceasta, astăzi este Ziua Europei, care iată în Republica Moldova, de mai mulţi ani, se sărbătoreşte după 9 mai sau înainte de 9 mai, dar această zi este simbolică pentru o ţară care doreşte să adere la Uniunea Europeană, este parte a Parteneriatului Estic. Or, venind în această zi, dânsul transmite un mesaj: „Republica Moldova nu va fi niciodată membră a Uniunii Europene. Noi vom face tot posibilul ca această ţară să fie atrasă în proiectul nostru euroasiatic”.
Sigur, este o provocare la adresa celor care văd Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene şi fac tot posibilul ca lucrurile să se schimbe, astfel încât ţara noastră să merite acest destin.”
Europa Liberă: Rogozin anunţa precum că această criză politică, care este urmărită în Republica Moldova, ar vorbi despre faptul că fuga la Bruxelles nu a dat roade şi nici nu va da, iar abordările din Europa sunt destul de dure, agresive şi e puţin probabil ca un patriot al Moldovei să fie de acord cu ele. E un mesaj foarte dur, cunoscând prea bine aspiraţiile pro-europene ale actualei guvernări de la Chişinău, dar şi ale cetăţenilor.
Victor Chirilă: „Este un mesaj dur, care ar trebui să îi trezească pe politicienii noştri la realitate. Din păcate, dânşii refuză să facă acest lucru de mai mult timp şi rămân în tranşee, luptând unul cu altul şi subminându-şi unul altuia perspectivele de a mai fi nişte politicieni şi nişte partide importante în Republica Moldova.
Dânşii ar trebui să înţeleagă – mă refer şi la domnul Filat, şi la domnul Lupu, şi domnul Ghimpu, şi domnul Plahotniuc – că ei sunt în aceeaşi barcă. Niciun partid, fie el Liberal Democrat, cu 31 de mandate, nu va putea să promoveze integrarea europeană, fără a avea aliaţi de nădejde, aliaţi care împărtăşesc aceleaşi idei, idealuri. Or, tot ce fac ei acum, de fapt, îşi subminează şansele de viitor de a pune în aplicare planul de acţiuni pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru apropierea noastră de acele standarde care să ne aducă perspectiva de aderare la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Domnule Chirilă, dar când din gura una demnitar rus, precum Dmitri Rogozin, auzim că interesul naţional al Republicii Moldova ar corespunde mai degrabă apropierii de Rusia, Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi Uniunea Euroasiatică, Dmitri Rogozin cunoaşte mai bine care este interesul naţional al Moldovei?
Dânşii trebuie să realizeze că Republica Moldova este un stat independent, chiar dacă are probleme interne, probleme politice. Dar are interesele sale proprii, cetăţenii săi au posibilitatea să se exprime care sunt interesele, care sunt opţiunile lor, democratic. Şi cred că este de apanagiul nostru să ne decidem soarta şi nu de apanagiul Moscovei şi al domnului Rogozin, în speţă.”
Europa Liberă: Poate Rusia să împiedice această apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană? Şi dacă da, cum?
Victor Chirilă: „Sigur că poate să ne împiedice. Suntem dependenţi economic de Federaţia Rusă, energetic suntem sută la sută dependenţi de ei, de gazele naturale importate din Federaţia Rusă. Plus la aceasta, dânşii în continuare au o mare influenţă socială sau, cum se mai spune, softpower în Republica Moldova. Avem biserica ortodoxă care depinde de Patriarhia de la Moscova.”
Europa Liberă: Subordonată Patriarhiei de la Moscova.
Victor Chirilă: „Avem mass-media, avem o bună parte din cetăţeni, care, chiar dacă sunt ucraineni, beloruşi, găgăuzi, ei se percep ca ruso-lingvi şi pentru ei Rusia este patria-mamă. Sigur că există instrumente şi posibilităţi de a influenţa evoluţiile politice din ţara noastră, de a-i determina pe politicienii noştri să-şi calibreze în aşa fel deciziile încât să satisfacă interesele Federaţiei Ruse. Şi, în lumina ultimelor evenimente care au loc în Republica Moldova, noi riscăm să pierdem chiar şi susţinerea, solidaritatea Uniunii Europene, extrem de importantă pentru ţara noastră, pentru a face faţă unor astfel de presiuni, tot mai insistente din partea Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Exact peste o săptămână, la Chişinău va veni comisarul european pentru extindere, Štefan Füle. Cu ce mesaj va veni el în capitala Moldovei?
Victor Chirilă: „Continuaţi reformele, nu rataţi şansa de a vă apropia de Uniunea Europeană, fiţi solidari, fiţi înţelepţi, depăşiţi actuala criză politică cât mai curând posibil. Şi formaţi un guvern, formaţi nişte instituţii stabile în Republica Moldova”. Nu cred că mesajul va fi altul. Nu cred că dânsul va veni cu indicaţii de la Bruxelles şi cu sfaturi de felul pe care le are domnul Rogozin pentru noi. Va veni să reitereze ceea ce a spus dânsul, împreună cu doamna Ashton prin declaraţia de săptămâna trecută. Şi declaraţia a fost foarte tranşantă, foarte clară şi mă miră că unii politicieni din Republica Moldova încearcă să diminueze această declaraţie şi alte declaraţii, comparându-le cu nişte sugestii sau observaţii care au mai fost făcute anterior de către oficialii europeni care ne-au vizitat Republica Moldova.
Nu este aşa. Sunt nişte atenţionări foarte grave la care politicienii noştri nu doar că trebuie să aplece urechea, dar şi să le ia ca atare, aşa cum spun ei şi să le pună în practică. În caz contrar, riscăm să ne dăunăm foarte mult şi în susţinerea politică de care beneficiem din partea Uniunii Europene şi în susţinerea economică, şi perspectivele de integrare europeană pe care atât de mult le-am aclamat în ultimii ani.”
Europa Liberă: Donule Chirilă, două mesaje destul de diferite, unul venit de la Vest, altul veni de la Est. Care mesaj, până la urmă, poate fi mai convingător: cel de la Moscova sau cel de la Bruxelles?
Victor Chirilă: „Eu cred că mesajul raţiunii trebuie să fie cel mai convingător. Şi politicienii trebuie să găsească această fărâmă de raţiune, cât mai curând posibil şi să asculte mesajele care vin, în primul rând, de la cetăţenii Republicii Moldova. Cetăţeni Republicii Moldova doresc stabilitate, linişte, doresc ca liderii politici de la Chişinău să ofere o perspectivă clară asupra viitorului Republicii Moldova. Şi cred că politicienii noştri ar trebui să se oprească din actualele lupte interne, în care s-au implicat deja de mai mult de 4 luni.”
Europa Liberă: Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Chişinău, în dialog cu Valentina Ursu.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
