Linkuri accesibilitate

Sergiu Ostaf: „indicele dependenţei de factorul politic practic se dublează în raport cu situaţia care a existat pentru o perioada foarte scurtă, de 3-4 luni de la începutul lui 2013”.


Centrul Naţional Anticorupţie a fost re-subordonat Guvernului, printr-o lege adoptată la 3 mai cu voturile deputaţilor comunişti şi liberal-democraţi. De ce? Pentru ce? Şi cu ce efecte asupra imaginii Republicii Moldova? Un punct de vedere în această privinţă exprimat de Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova (CReDO).

Europa Liberă: Centrul Naţional Anticorupţie revine sub controlul Guvernului, conform unei legi adoptate la 3 mai prin votul unei majorităţi alcătuite de liberal-democraţi şi comunişti. O lege intrată în vigoare după ce a fost promulgată de preşedintele Timofte. În ciuda unor apeluri din partea unor organizaţii neguvernamentale locale care au denunţat drept străină valorilor europene, alături de alte legi la fel de grabnic adoptate şi promulgate. Întâi de toate, dle Ostaf, asta ce-ar însemna şi, în acelaşi timp, ce ar urma la modul tehnic cu CNA după – iată – intrarea în vigoare a acestei legi?

Sergiu Ostaf: „Sunt câteva modificări care au fost adoptate. În primul rând trebuie să spunem că nu contează foarte mult în subordinea cărei instituţii se află CNA, a Parlamentului sau a guvernului. Pentru ţările în tranziţie este preferabil ca acest centru instituţional raportează Parlamentului, pentru că în cazul acesta se realizează un control parlamentar mai adecvat asupra acestei instituţii, dar, repet, aceasta nu este foarte principial.

Cel mai important este altceva: dacă conducerea acestei instituţii, vorbesc şi de director, şi de vice-directori, se bucură de o anumită stabilitate în funcţie. Stabilitate ar însemna modalitatea de numire care este una depolitizată şi care este una prin care conducerii îi este garantată o perioadă stabilă de aflare în această funcţie; şi că modalitatea de demisie nu este una care practic depinde de voinţa politicului.

Or, după adoptarea acestor modificări observăm că perioada de aflare în funcţie şi modalitatea de numire în funcţie depinde foarte mult de voinţa Cabinetului de Miniştri. Deci, formal, este o decizie a unui organ absolut politic. Anterior aceasta se realiza prin intermediul unui concurs public. Acum depinde de voinţa Cabinetului de Miniştri.

Mai mult ca atât, criteriile de demitere sunt foarte simple: deci, doar voinţa politică a Cabinetului de Miniştri determină dacă conducerea rămâne în funcţie sau nu. Un alt aspect important este stabilitatea şi autonomia financiară a CNA. Anterior CNA singur îşi elabora bugetul pentru anul respectiv şi acest buget primea un aviz din partea unei comisii specializate, după care făcea parte din bugetul naţional public.

După modificările respective, Ministerul Finanţelor va stabili practic bugetul CNA-ului, ceea ce de fapt reprezintă o diminuare a autonomiei financiare a CNA. Mai sunt şi alte aspecte care cu siguranţă afectează autonomia şi independenţă CNA.”

Europa Liberă: Dar CNA a reuşit să beneficieze de aceste garanţii, precum este autonomia financiară, dat fiind faptul că nu demult a fost reformat?

Sergiu Ostaf:
„Exact. Deocamdată am avut doar o perioadă foarte scurtă, din ianuarie 2013, atunci când au intrat în vigoare modificările respective, care au fost elaborate cu suportul tehnic din partea experţilor din UE; a existat un proiect tehnic cu CNA pe o perioadă de doi ani care s-a soldat cu adoptarea modificărilor anterioare în legea cu privire la CNA şi a fost adoptată şi o strategie care a pus în aplicare mai multe garanţii de autonomie şi independenţă. Dar am avut o perioadă foarte scurtă, de câteva luni, 3-4 luni, în care CNA a activat într-o formulă mai adecvată de activitate. Prin urmare nu putem să tragem anumite concluzii referitoare la eficienţa acestor modificări anterior operate, pentru că au existat foarte puţin.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, sunt totuşi mulţi care susţin că re-subordonarea CNA guvernului, ar însemna, de fapt, scoaterea CNA din subordonarea de facto a unor actori politici care au folosit până acum această instituţie ca „bâtă politică” bună doar pentru unele capete. În condiţiile în care părtinirea CNA în lupta sa este sau a părut, cel puţin, evidentă ce se putea face ?

Sergiu Ostaf:
„Eu înţeleg absolut anumite percepţii şi chiar şi acuzaţii aduse acestei instituţii. Unii folosesc aşa numita formulă de „justiţie selectivă” – un termen care nu este potrivit pentru situaţia respectivă pentru că CNAS este un organ de urmărire penală care realizează în cel mai rău caz, să spunem aşa, „o urmărire penală selectivă”, pentru că există încă două instituţii responsabile de corectitudinea realizării urmăririi penale: este Procuratura generală şi sunt organele de judecată care exercită acel control judiciar asupra activităţii instituţiei.

Prin urmare, dacă există din partea anumitor actori anumite presupuneri sau acuzaţii vizavi de această activitate, şi eu pot să recunosc existenţa acestora, atunci Procuratura şi instanţele de judecată exercită acest control pentru a diminua eventuala percepţie a existenţa unei urmăriri penale selective. Şi aceasta este modalitatea democratică pentru a readuce sau pentru a asigura activitatea adecvată a urmăririi penale efectuată de CNA, şi nu prin intervenţie brutală, administrativă, de subordonare a instituţiei.

Or, în ultimul caz noi asistăm la o situaţie când un alt pol, probabil de influenţa politică din Republica Moldova, încearcă să exercite sau să folosească aceleaşi instituţii administrative pentru a asigura un status quo sau o anumită influenţă politică asupra altui alt pol politic. Prin urmare, este important să folosim instituţiile democratice pentru a asigura corectitudinea sau imparţialitatea urmăririi penale, dar nu prin intervenţii brutale de subordonare a instituţiei.”

Europa Liberă: Pentru mulţi, în cazul CNA s-a respectat ritualul democratic, s-a dorit o instituţie care să nu se uite la rivalităţi politice dar a ieşit … ca întotdeauna. Ce mecanisme nu au funcţionat totuşi, care să fi anulat orice suspiciune că CNA s-ar amesteca în rivalităţile politice sau personale politice ale cuiva? Ce a mers prost totuşi?

Sergiu Ostaf:
„Eu cred că nu putem vorbi despre posibilitatea unui rezultat imediat, după crearea unei noi formule de funcţionare a unei instituţii, care ar putea să satisfacă interesele tuturor actorilor politici. În general nu este adecvat să vorbim despre faptul că o instituţie funcţionează şi încearcă să satisfacă toate interesele politice.

O instituţie activează aşa încât să satisfacă interesul public. Şi, cu siguranţă, pe parcursul activităţii sale o să existe anumite supărări de ordin politic din partea unor actori politici. Noi nu am avut însă o perioadă suficientă pentru a judeca în mod adecvat. O perioadă de cel puţin un an, până la sfârşitul lui 2013, când să putem trage unele concluzii: cât de verosimile sunt anumite acuzaţii din partea unor actori politici şi cât de eficientă este activitatea CNA.

Prin urmare, clasa politică în primul rând nu avut suficientă răbdare, s-a supărat foarte mult pe anumite acţiuni, nu a avut suficientă încredere în întregul sistem de justiţie, adică controlul sub supravegherea Procuraturii şi din partea instanţelor de judecată pentru a înlătura acele suspiciuni eventuale care ar fi existat şi a intervenit brutal pentru readucerea practic sub influenţa, acum directă, a politicului şi reducerea independenţei în activitatea CNA-ului. Probabil că asta este problema: că nu am avut suficientă răbdare ca să dăm şansa acestei instituţii pentru o perioadă mai lungă să activeze.

Există şi un alt aspect: într-o societate cu siguranţă există anumite domenii cu riscuri majore de corupţie şi CNA-ul, în opinia mea, a încercat să atace aceste domenii cu riscuri majore. Dar deoarece aceste domenii cu riscuri majore sunt puternic legate de anumite interese politice, CNA-ul într-adevăr s-a concentrat asupra doar anumitor domenii cum ar fiscul, cum ar fi sănătatea. Dar există şi alte domenii, cum sunt achiziţiile publice, distribuirea banilor publici pentru dezvoltarea regională, care şi ele ar trebui să beneficieze de un efort şi un atac adecvat din partea CNA. Şi aici probabil e nevoie de ceva timp ca să putem developa şi alte cazuri din alte domenii.”

Europa Liberă: Vor fi angajaţii CNA mai vulnerabili în faţa peştilor mari cu păcate corespunzătoare?

Sergiu Ostaf:
„Cu siguranţă. Noi am realizat o cercetare, o analiză care demonstrează (şi nu doar pentru CNA, ci şi alte instituţii: şi pentru Procuratură, şi pentru Poliţia de frontieră etc.) şi am arătat că indicele dependenţei de factorul politic acum este destul de mare, mult mai mare, practic se dublează în raport cu situaţia care a existat pentru o perioada foarte scurtă, de 3-4 luni de la începutul lui 2013 până în perioada aceasta.

Deci, indicii de influenţă a politicului asupra autonomiei şi independenţei este mult mai mare acum şi putem să ne aşteptăm la un anumit eşec în acest sens.”

Europa Liberă: Unul dintre şefii CNA a promis, pe o reţea de socializare, aşa cum a fost citat de presă – o „săptămână fierbinte”, după ce a văzut că legea cu re-subordonarea a fost promulgată. Ar putea fi posibilă o nesupunere sau „acţiuni de răspuns”, cu scoaterea la lumina zilei a unor dosare, de ex., din partea CNA?

Sergiu Ostaf:
„Probabil. Pentru că riscurile corupţiei în societate sunt foarte evidente în mai multe domenii. Să vă dau doar un simplu exemplu: sunt multe probleme cu licitaţiile publice, distribuirea banilor pentru dezvoltarea regională, sau alte domenii - în societate sunt foarte multe riscuri. CNA-ul realizează această evaluare prealabilă a riscurilor şi caută anumite cazuri concrete care ar putea să valorifice combaterea acestor riscuri.

Prin urmare, cu siguranţă în activitatea operativă a CNA sunt mai multe cazuri în mai multe domenii, care necesită o anumită perioadă de timp, şi jumătate de an, şi 7-8 luni pentru a developa şi a le prezenta în atenţia Procuraturii Generale şi a instanţelor de judecată. Şi deja într-adevăr ne apropiem de perioadă de 7-8 luni din momentul în care CNA a început să funcţioneze în mod adecvat şi este foarte probabil să avem mai multe cazuri din aceste domenii. Dar, probabil că această declaraţie nu este una chiar adecvată şi rezonabilă. Dar ea poate reprezenta o anumită realitate.”

Europa Liberă: Seamănă mai degrabă cu o ameninţare, nu?

Sergiu Ostaf:
„Exact. Şi eu cred că nu este adecvat să faci astfel de declaraţii. În primul rând poţi să aduci instituţia sub o anumită lovitură politică suplimentară şi aceasta nu este adecvat. Dar faptul că, în mod raţional, ar putea să existe mai multe cazuri, pentru că perioada este suficientă de 7-8 luni pentru a developa anumite cazuri, este o situaţie reală. Şi eu cred că trebuie să ne uităm mai ales la poziţia conducerii CNA, care cred că a fost una mult mai adecvată, decât la anumite declaraţii din partea unor persoane din cadrul CNA responsabile de anumite activităţi de urmărire penală concretă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG