Linkuri accesibilitate

Vasile Botnaru în dialog cu analistul Radu Vrabie despre principalele evenimente ale săptămânii.




Radu Vrabie: „Spre deosebire de alţi ani, săptămâna pascală de anul acesta a fost una foarte activă şi, în primul rând, mă refer la promulgarea legilor – adoptate în 3 mai – de către preşedintele Timofti şi nepromulgarea Legii privind retragerea inamovibilităţii judecătorilor Curţii Constituţionale. De asemenea, săptămâna a fost marcată şi de 9 mai şi venirea aici, în Republica Moldova, a unui desant rusesc impunător, în frunte cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin.”

Europa Liberă: Cât de mult a fost influenţată decizia preşedintelui Timofti de observaţiile venite de la Bruxelles?

Radu Vrabie:
„Cu siguranţă că observaţiile făcute de către oficialitățile europene au contat. Însă cred eu că şi trecutul de jurist al domnului preşedinte a contat în ceea ce a dus la nepromulgarea legii privind statutul judecătorilor Curţii Constituţionale.”

Europa Liberă: Dar europenii erau nemulţumiţi şi de celelalte legi pe care Timofti le-a promulgat.

Radu Vrabie:
„Aşa este, de aceea şi am zis că, în mare parte, decizia cu Curtea Constituţională vine din convingerile domnului preşedinte.”

Europa Liberă: V-aţi referit la vizita lui Rogozin, privată, e adevărat, dar care are o valenţă certă politică, în special ceea ce a spus, la Chişinău, că fuga „bezogliadnaya”, adică fără să se uite înapoi, a Chişinăului la Bruxelles iată că nu a dat rezultate, aşa cum constată, sau la părerea lui Rogozin, şi alternativa este Uniunea Euroasiatică. Declaraţiile lui Rogozin sunt pe cont propriu, ca şi vizita, sau el este un portavoce a Kremlinului?

Radu Vrabie:
„Dânsul obişnuieşte să spună că el nu vorbeşte nimic din cont propriu. De aceea cred că nici declaraţiile sale de acum nu au fost pe cont propriu, dar vin în întâmpinarea politicii ruseşti de a asimila înapoi spaţiul ex-sovietic. Or, Republica Moldova, ţinând cont şi de problemele ei interne, este, probabil, cea mai interesantă ţintă a politicii ruseşti de acuma pentru că, încet-încet vedem că şi opţiunile oamenilor încep să se schimbe: de la o susţinere majoritară a cursului de integrare europeană spre o egalitate, chiar cu o anumită tendinţă de creştere spre Uniunea Euroasiatică mistică, dar care nu ştiu de ce s-a întipărit în minţile moldovenilor.”

Europa Liberă: Mulţi observatori interpretează concertul din Piaţa Marii Adunări Naţionale, cu cele două vedete ale estradei sovietice, drept o recuperare evidentă a Chişinăului de către Moscova şi Ambasada Rusiei, în special. Iar încercările de a se opune acestei recuperări sau recuceriri au fost mult prea timide şi au fost lăsate, de fapt, pe seama societăţii civile. Dumneavoastră cum vedeţi acest eveniment şi, mai ales, încercările de a se opune acestei recuceriri?

Radu Vrabie:
„Încă de la primul mandat al lui Putin, politica aşa-numită soft power, deci puterea moale, a fost declarată una din priorităţile politicii externe ale Federaţiei Ruse. Sunt o mulţime de încercări. Deci concertul face parte dintr-un clasic eveniment soft power. Cât despre politicieni, eu nu vreau să cataloghez dacă acest concert a fost bun sau nu a fost bun, însă cred că despre ziua de 9 mai se ştia de foarte mult timp că există aşa zi şi că poate să se organizeze concerte, iar politicienii care se consideră antiruşi nu au făcut nimic pentru a avea o manifestare alternativă.”

Europa Liberă: Dar ce instrumente, în general, are Chişinăul pentru a se opune acestui soft power sau diferitelor elemente de soft power?

Radu Vrabie:
„O întrebare foarte bună, din punctul meu de vedere, în sensul în care Chişinăul nu face aproape nimic în a scădea influenţa mediatică, informaţională, culturală a Federaţiei Ruse. Ba mai mult ca atât, nu este o unitate şi nici nu a fost această unitate pe acest aspect nici în cadrul fostei Alianţe de guvernare.”

Europa Liberă: Ca să vă înţeleg şi eu corect, şi ascultătorii dumneavoastră, aveţi în vedere, de fapt, propaganda rusească şi nu, de exemplu, valorile autentice ale culturii ruse şi literaturii?

Radu Vrabie:
„Exact, cum spunea un disident rus: limba rusă a lui Puşkin şi a lui Putin diferă. Este evident că mă refer la televiziunea rusă, biserica ortodoxă rusă care este tot mai activă în Republica Moldova. Şi vorbeam despre unitatea din clasa politică a Republicii Moldova: am observat mai multe partide politice, care sunt de dreapta, au tot încercat să cocheteze cu Federaţia Rusă pentru a obţine anumite dividende politice. Or, când nu ai un mesaj unit, când nu ai o poziţie unică, este foarte greu să faci faţă la provocările care vin din exterior, fie ele din Federaţia Rusă sau din oricare altă parte.”

Europa Liberă: Cum mai spun alţi observatori, este mai uşor să fii prieten cu americanii decât adversar cu ruşii.

Radu Vrabie:
„Este adevărat. Să mai cităm pe cineva: este greu să joci şah cu ruşii, pe întuneric, mai ales, când ei cunosc mai bine jocul ca tine.”
XS
SM
MD
LG