Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Alexandr Pivovarsky, economist pentru ţările Europei de Est şi Caucaz în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).



Europa Liberă: Dle Pivovarsky, întâi de toate cum aţi caracteriza situaţia economică a R. Moldova în etapa actuală?

Alexandru Pivovarsky:
„Noi am fost foarte impresionaţi de recuperarea economică pe care a înregistrat-o Republica Moldova după recesiunea mondială din anul 2009, anumite sectoare ale economiei înregistrând evoluţii pozitive. În prezent, însă, pot spune că situaţia a stopat un pic. Creşterea economică a scăzut rapid la finele anului trecut şi a ramas cam la acelaşi nivel la începutul acestui an.

Pe scurt, aş descrie situaţia ca pe un „punct de cotitură” pentru economia moldovenească şi sperăm că această conjunctură va fi una de scurtă durată, iar ţara va reintra pe făgaşul creşterii economice. Republica Moldova repezintă cea mai săracă ţară din Europa, prin urmare potenţialul său de creştere economică este unul destul de înalt.”

Europa Liberă: Există o explicaţie pentru stagnarea prin care trece în prezent economia Republicii Moldova?

Alexandru Pivovarsky:
„Din cîte cunoaşteţi, agricultura este domeniul cel mai important în economia moldovenească, însă, din păcate, nu a înregistrat evoluţii însemnate în ultima perioadă. De asemenea, nici sectorul industrial nu este în cea mai bună formă. Desigur, o asemenea situaţie se datorează mai multor factori, inclusiv celor de ordin extern. Economia Uniunii Europene este în descreştere, zona euro trecând chiar printr-o recesiune.

O situaţie asemănătoare se înregistrează şi în Federaţia Rusă, pentru care am revizuit prognoza economică pentru acest an de la o creştere de 3,5 % la 1,8 %. Prin urmare, aceste împrejurări au un impact şi asupra situaţiei economice a ţărilor din apropiere, inclusiv Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dle Pivovarsky, experţii economici atrag atenţia asupra faptului că datoria externă a Republicii Moldova a depăşit cifra record de 6 mlrd. de dolari. În opinia Dvs, această cifră ar trebui să ne îngrijoreze?

Alexandru Pivovarsky: „Este o întrebare dificilă. Pe de o parte, cifra este foarte mare şi se apropie de valoarea PIB-ului în ţară, deci reprezintă un motiv de îngrijorare.

Pe de altă parte, finanţările din străinătate vin în Republica Moldova pe căi oficiale, prin urmare dacă autorităţile se vor concentra pe continuarea reformelor, cel mai probabil datoria externă se va micşora.

Deci, aş spune că conjunctura este una care merită atenţie, însă nu pot spune că în cazul Moldovei situaţia este una dramatică.

De asemenea, mărimea deficitului bugetar este destul de mare, în jur de 10 %, situaţie care ar trebui să pună autorităţile pe gânduri pentru că dacă sursele de finanţare din exterior vor deveni mai puţin valabile pentru Republica Moldova, se vor impune anumite ajustări care vor putea avea un impact negativ asupra dezvoltării economice.

Economia moldovenească este dependentă de remitenţe, ceea ce reprezintă un alt risc extern şi faptul că piaţa financiară este în mare parte „dolarizată” face mai vulnerabilă ţara la anumite şocuri financiare externe.”

Europa Liberă: Dacă e să ne referim la remitenţe, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, R. Moldova se află printre ţările unde remitenţele deţin cea mai mare pondere valorică în Produsul Intern Brut. Ce se întâmplă dacă aceste remitenţe scad?

Alexandru Pivovarsky:
„Desigur, e un risc major, mai ales că remitenţele au scăzut ca urmare a crizei mondiale din anul 2009, şi desigur vor afecta întreaga economie. Cetăţenii care depind de aceste remitenţe nu îşi vor putea permite să cumpere bunurile pe care sunt obişnuiţi să le cumpere, fapt care va afecta economia ţării. În asemenea situaţie, autorităţile, ca şi în cazul altor ţări din regiune, ar trebui să se axeze pe continuarea reformelor structurale, care ar genera o creştere economică în baza surselor interne ale ţării.

Moldova a realizat multe reforme însă în comparaţie chiar şi cu ţările care au aderat recent la Uniunea European mai are multe de făcut. Prin urmare, cred că focusarea pe reforme şi îmbunătăţirea mediului de afaceri vor stimula investiţiile interne, creşterea economică, astfel încât cetăţenii moldoveni care nu sunt plecaţi în afară ţării să-şi poată găsi de lucru acasă.”

Europa Liberă: Experţii economici susţin că fluxul de investiţii străine a scăzut în ultimii ani. Ce trebuie să facă autorităţile moldovene pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri?

Alexandru Pivovarsky:
„Autorităţile se pot focusa pe reformele care ar scoate ţara în evidenţă, mai ales în regiune. Desigur, au fost depuse multe eforturi în ultimii ani în special datorate intenţiei Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană şi de standardele europene. Însă multe mai sunt de făcut. Autorităţile ar trebui să se focuseze asupra dezvoltării şi îmbunătăţirii infrastructurii ţării, care a fost deteriorată pe parcursul anilor. Desigur, cu aceeaşi problemă se confruntă şi alte ţări în regiune.

O infrastructură modernă va stimula comerţul, transportul mărfurilor prin ţară şi nu numai, astfel încât bunurile produse în Republica Moldova să poată foarte uşor fi transportate în alte ţării. Din câte cunoaşteţi, piaţa moldovenească este una foarte mică, prin urmare are nevoie de competitivitatea ca să poată rezista pe pieţele din exterior.”

Europa Liberă: Deşi rata şomajului in R. Moldova este sub media din regiune, experţii susţin că dacă migranţii moldovenii nu ar fi atat de numeroşi, rata şomajului ar fi cu siguranţă mai mare decat media pe regiune. De ce nu-s in stare guvernantii sa creeze locuri de munca?

Alexandru Pivovarsky:
„Multe ţări din regiune încearcă să creeze noi locuri de muncă oferind un şir de facilităţi fiscale, punând la punct mai multe programe de creditare. Desigur, unele ţări îşi pot permite să ofere aceste facilităţi, altele nu. Cred că autorităţile moldovene ar trebui să-şi îndrepte efortul spre realizarea reformelor care ar permite investitorilor să vină în ţară. Un exemplu îl reprezintă companiile producătoare de componente auto care au venit în urmă cu câţiva ani pe piaţa din Republica Moldova, inclusiv cu sprijinul oferit de BERD. Sunt exemple pozitive, însă cred că potenţialul ţării este mult mai mare.

În acelaşi timp, mai sunt domenii care au nevoie de dezvoltare cum este cel al telecomunicaţiilor. Este foarte important ca Republica Moldova să fie mai „accesibilă” şi mai ieftină în ceea ce priveşte comunicarea prin telefon, e necesară îmbunătăţirea calităţii drumururilor, a căilor ferate. Din păcate, şi călătoriile avia spre Republica Moldova sunt încă destul de scumpe.

De asemenea, sperăm că şi incertitudinea politică de la Chişinău nu va dura prea mult timp pentru că poate încetini creşterea economică a ţării, prin urmare sperăm că actuala criză se va rezolva în scurt timp şi autorităţile îşi vor canaliza atenţia spre reformele despre care am discutat.”
XS
SM
MD
LG