Linkuri accesibilitate

Activiştii îl roagă pe şeful statului Nicolae Timofti să nu promulge legile adoptate vineri în parlament, pe motiv că ele ar compromite reforma justiţiei.


După mai mulţi oficiali, reprezentând instituţii de prim rang europene, nouă organizații neguvernamentale din Moldova i-au cerut şi ele preşedintelui moldovean Nicolae Timofti să nu promulge legile adoptate vineri de parlament cu votul comuniștilor și liberal-democraților. Partidul fostului premier a spus că a apărat astfel democraţia şi instituţiile democratice. „Sînt compromise eforturile de reformare a sectorului de justiţie”, au spus, pe de altă parte, cele nouă ONG-uri, într-o scrisoare deschisă trimisă șefului statului. Liliana Barbăroşie a căutat să afle de ce reprezentanţii societăţii civile sunt nevoiţi să intervină post-factum în astfel de situaţii:

O lege datând din 2007 obligă autorităţile nu doar să-şi facă cunoscute intenţiile de intervenţie în legislaţie cu cel puţin 15 zile înainte de luarea deciziei, dar şi să ia în calcul recomandările formulate drept urmare de instituţiile non-guvernamentale avizate. Până acum, societatea civilă a reuşit doar o dată să întoarcă în punctul zero decizia unei autorităţi pe motivul nerespectării acestei legi. Se întâmpla în 2010, când o instanţa judiciară sesizată de un consiliu format din ONG-uri a reuşit să zădărnicească intenţia unui partid de a organiza, cu girul Comisiei Electorale Centrale, un referendum în problema introducerii religiei în şcoală ca materie obligatorie.

De ce nu s-ar recurge la același remediu şi în cazul legilor votate vineri în parlament de majoritatea informală a liberal-democraţilor şi comuniştilor? Directorul centrului CREDO de Resurse Juridice pentru drepturile Omului, Sergiu Ostaf, spune că o astfel de acţiune ar fi cel mai probabil inutilă:

Sergiu Ostaf

Sergiu Ostaf

„Atunci a existat un organ administrativ. Dacă ar fi fost aceiaşi situaţie în raport cu guvernul, care este la fel un organ administrativ, noi am fi putut folosi legea transparenţei decizionale. În cazul dat noi avem de a face cu parlamentul. Am discutat această întrebare cu mai multă lume, dar se pare că la momentul actual se crede că legea nu va putea fi aplicată urmare a unei acţiuni a parlamentului.”

Altminteri, organizaţiile neguvernamentale, 9 dintre ele au semnat şi o scrisoare de protest adresată preşedintelui, critică fără menajamente legile votate vineri în care europenii au văzut derapaje grave, iar unii observatori locali surprind chiar o presupusa reacţie de răspuns, poate de răzbunare, a fostului premier Vlad Filat la debarcarea sa din fruntea guvernului cu contribuţia foştilor aliaţi. Obişnuite în ultimii ani să fie luate în seamă în procesul decizional, aceste organizaţii constata cu stupoare ca au fost total neglijate, în detrimentul democraţiei. Pe lângă încălcările de procedură, aceste decizii ridică însă şi serioase probleme de fond.

„Un sistem proporţional cu un prag electoral foarte înalt va face ca 15-16 la sută din cetăţeni să nu aibă reprezentare în parlament. Este o lovitură puternică asupra democraţiei,” explică Sergiu Ostaf, referindu-se la ridicarea pragului electoral.

„Pot înţelege frustrările politice în ceea ce priveşte o decizie a Curţii Constituţionale, dar soluţia pentru aceste frustrări nu este să reduci din independenţa acestei instituţii,” mai spune expertul, referindu-se la anularea inamovibilităţii magistraţilor CC.

Schimbarea subordinii în cazul centrului anticorupţie, sporirea împuternicirilor unui şef de guvern interimar şi revocarea procurorului din alte motive decât cele prevăzute de lege sunt decizii la fel criticate foarte dur de către cele nouă ONG-uri. Dar pot fi aceste decizii justificate prin lupta cu oligarhizarea politicii şi instituţiilor statului, aşa cum sugerează liderul liberal-democrat? Sergiu Ostaf crede că nu:

„Oligarhizarea este cu siguranţă un fenomen care corupe democraţia. Însă cu acest fenomen trebuie să luptăm la fel cu instrumente democratice. Cei care fac altfel, compromit noţiunea de democraţie. Mai mult, aceste persoane probabil că sunt loiale altor interese sau reprezintă un alt pol al oligarhiei, pentru că sugerează soluţii similare cu cele cu care oligarhii influenţează instituţiile democratice.”

Apărând astăzi deciziile adoptate vineri în parlament cu voturile fracţiunii liberal-democraţilor, ex-premierul Vlad Filat a spus că, de fapt, a apărat democraţia şi instituţiile democratice. Motivaţie ce face şi mai dificilă poziţia preşedintelui Nicolae Timofti, cel care, bombardat cu solicitări, şi din interior, şi din exterior să nu promulge aceste decizii, a spus că-şi va anunţa decizia doar după ce le va analiza în detaliu.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG