Indexul Mamelor pe care il publica anual organizația internationala „Salvati Copiii” ia in calcul sanatatea mamelor si copiilor si felul in care statele pot preveni decesul la nastere. Romania a cazut fata de anul trecut cind ocupa locul 35 pe locul 61, intrind in rindul statelor cu risc ridicat de mortalitate in rindul nounascutilor si mamelor. Dintre tarile europene, in spatele Romaniei mai sint doar Republica Moldova, Albania si Ucraina, toate cu sisteme precare de sanatate, in care investitiile facute in ultimii ani nu dau randamentul necesar.
Fata de anul trecut, organizatia Salvati copiii a modificat si criteriile, reducind indicatorii de la 12 la 5. Astfel, pina in 2012 se luau in considerare rata mortalitatii femeilor insarcinate, acordul de asistenta medicala, educatia mamei, accesul la contraceptive, speranta de viata a femeilor din fiecare tara, beneficiile maternitatii, reprezentarea politica a femeilor, egalitate de gen si venit din asa numitul „index al femeilor”, iar pentru copii: rata moralitatii inainte de 5 ani, nutritia acestora si gradul de inscriere in sisteme educationale, potrivit „indexului copiilor”.
In schimb, anul acesta criteriile au fost reduse la cinci: sanatatea maternala, mortalitatea copiilor sub 5 ani, venitul, educatia si reprezentarea politica a femeilor. Serbia, Macedonia si Bulgaria se afla cu 25 de locuri in fata Romaniei care ocupa locul 61, in vreme ce Republica Moldova se situeaza pe 84, dupa Ucraina (locul 74).
Noua filosofie a Indexului Mamelor pune accentul pe educatia acestora, pornind de la premiza ca o femeie educata are mai multe sanse sa supravietuiasca nasterii si sa fie sanatoasa, in vreme ce venitul luat in discutie se masoara in functie de produsul intern brut pe cap de locuitor, dar si de resursele din sanatate la care are acces mama. Reprezentarea politica, in schimb, nu tine cont de procentul femeilor din parlament, ci de numarul lor in guvern. De pilda, in guvernul de la Bucuresti sint doar femei cu protfolii intregi: ministra muncii si cea a mediului, la care se adauga inca trei fara portofoliu sau ministri delegati, cum li se spune in Romania (pentru Ape, pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pentru Dialog Social).
Romania se afla dupa Libia si Bosnia in acest clasament care arata cit de riscant este pentru o femeie sa nasca in anumite tari, in care, spre exemplu vaccinurile nu sint disponibile, cum e cazul Romaniei in aceasta perioada, in care medicii pediatrii cer mita pentru a face operatii urgente, in care ministrul sanatatii declara ca nu are suficiente resurse, desi acest domeniu a fost in ultimii zece ani cel mai favorizat de catre bugetul de stat. In plus, medicii forteaza cel mai adesea nasterea inainte de termen, sub pretextul ca atunci cind sint de garda au mai mult timp. Intre paranteze fie spus, exista un tarif fix pentru orice nastere, pe care aproape orice medic il accepta, fara nicio retinere.
Inainte de nastere, femeile din Romania nu sint prevenite asupra ceea ce urmeaza, nu li se cere acordul asupra unor proceduri riscante si adesea inutile la care sint supuse si care in alte tari ar putea fi considerate mutilari genitale. Nasterea este cel mai adesea traumatizanta in Romania: are loc de multe ori in niste hale comune, iar 24 de ore dupa nastere, mama nu-si poate vedea copilul. Femeile sint practic izolate dupa ce si-au adus pe lume progenitura si doar in putine cazuri pot fi vizitate, daca familia plateste in stinga si-n dreapta, dar numai in cazul spitalelor mai vechi, caci in cele noi intrarea si iesirea se face pe baza de cartela, iar lauzelor nu li se da voie sa se dea jos din pat.
Asadar, intrarea in Uniunea Europeana nu le-a asigurat femeilor din Romania si iesirea din inconfortul nasterilor pe banda rulanta, propriu regimului comunist.
