Linkuri accesibilitate

Principiile democratice ale UE și libertatea presei


Poster Repoteri fără frontiere cu Vladimir Putin, X Jinping și Bașar al-Assad de Ziua libertății presei la Atelierul Brâncuși de la Paris, 3 mai 2013.

Poster Repoteri fără frontiere cu Vladimir Putin, X Jinping și Bașar al-Assad de Ziua libertății presei la Atelierul Brâncuși de la Paris, 3 mai 2013.

Daniel Holtgen: „UE nu are un aquis comunitar pentru libertatea presei, ceea ce face din Consiliul Europei singurul organism care dispune de instrumentele necesare.”



Libertatea de expresie si libertatea presei sunt drepturi fundamentale consfintite de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, document al Consiliului Europei ratificat de majoritatea statelor europene. Insa in vremuri de criza libertatea de expresie a cetatenilor, in general, dar si curajul jurnalistilor de a vorbi despre deciziile clasei politice, nu de putine ori controversate, au fost puse la grea incercare. Cel putin asta pare sa spuna ultimul raport al Freedom House: libertatea presei a inregistrat in 2012 cel mai scazut nivel din ultimul deceniu, arata documentul.

Potrivit articolul 10 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului „orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii sau idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere.”

Fie ca vorbim de democratii cu traditie, ca Marea Britanie, sau de tari care, in dorinta de a se apropia de UE, sunt in plin proces de consolidare a statului de drept (cazul Moldovei), in cele mai multe dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei problema consta in lipsa legislatiei sau in felul in care legile reglementeaza practicarea meseriei de jurnalist. Aceasta este opinia lui Daniel Holtgen, purtatorul de cuvant al Secretarului General al Consilului Europei, Thorbjorn Jagland.

Daniel Holtgen: „La baza acestor probleme sta faptul ca guvernele pretind ca trebuie respectata legislatia nationala, desi au fost semnalate neconcordante cu standardele noastre. Consiliul Europei joaca aici un rol crucial, caci ceea ce incercam noi sa facem este o abordare punctuala, de la o tara la alta, pentru a indica ce anume trebuie schimbat in legislatie."

Ungaria a dat multe batai de cap atat expertilor Consiliului Europei cat si institutiilor europene (tara fiind atat membru al organizatiei de la Strasbourg cat si al Uniunii Europene). Nu doar modificarile Constitutiei operate de guvernul Orban si adoptate de Parlament au reprezentat o problema, ci si prevederile nedemocratice ale legislatiei privind libertatea presei: insuficienta protectie a surselor jurnalistilor sau puterea excesiva a presedintelui Autoritatii Nationale pentru Mass Media.

Daniel Holtgen: „Uniunea Europeana nu are un aquis comunitar pentru libertatea presei, ceea ce face din Consiliul Europei singurul organism care dispune de instrumentele necesare. De fapt, daca ne uitam la legislatia UE, observam ca in principal este vorba de legislatie economica, prevederile se refera la proprietatea institutiilor media. Anterior existau critici cu privire la faptul ca sursele nu erau protejate suficient in cazul unui proces. Acum insa, dupa implicarea noastra, sursele pot fi deconspirate doar in baza unei hotarari judecatoresti. Apoi, cu privire la puterea excesiva a presedintelui Autoritatii Nationale pentru Mass Media, acum acesta poate ramane doar nouă ani in functie si nu cum era initial, cand ar fi putut practic sa isi reinnoiasca mandatul la nesfarsit. Si nouă ani este un mandat destul de lung, dar macar am ajuns la acest compromis. In plus, acest presedinte nu va mai fi numit de premier, ci la recomandarea premierului, ceea ce schimba foarte mult lucrurile."

Germania, Finlanda, Danemarca si Olanda au cerut de curand Comisiei Europene, crearea unui mecanism pentru salvgardarea valorilor fundamentale ale blocului daca o tara incalca principiile democratice inclusiv in materie de libertatea presei. Cu toate acestea, „secretarul general Thorbjorn Jagland este foarte rezervat fata de acesta propunere. El spune ca mecanisme de monitorizare exista la CoE si CEDO, iar un mecanism suplimentar al UE va dubla costurilor statelor membre." spune Daniel Holtgen.

Intr-o serie de state europene concentrarea mai multor media in mana unui singur proprietar aduce serioase prejudicii libertatii presei si libertatii de informare a publicului, prin faptul ca astfel de trusturi media furnizeaza puncte de vedere neechilibrate. Exemple aici ar fi România si Italia.

Daniel Holtgen: „Secretarul General a criticat nu o data existenta asa numitilor "oligarhi", dar mai ales faptul ca proprietarii institutiilor media sunt si parlamentari. A spus-o cand a fost in România, dar si in Ucraina. In acest moment Consiliul Europei nu are standarde cu privire la acest aspect. Cazul Italiei arata ca poate standardele noastre nu sunt atat de ferme cat ar trebui sa fie, sau cum sunt in alte arii legislative.”
XS
SM
MD
LG