Linkuri accesibilitate

Deputații liberali Ion Hadârcă, Oleg Bodrug și Vadim Cojocaru solicită CC să ia în calcul posibilitatea revizuirii hotărârii din 22.04.2013 (Unimedia.md).


Comentatorii de presă din Republica Moldova nu se îndoiesc că decizia Curtii Constitutionale care a spus că presedintele Nicolae Timofti nu avea dreptul sa-l desemneze tot pe Vlad Filat sa formeze un nou guvern, dupa caderea precedentului sau cabinet prin motiune de cenzura, a fost una politică şi suspectă în ceea ce priveşte corectitudinea sentinţei.

Într-un editorial publicat de „Adevărul”, istoricul Igor Caşu scrie că în urma acesteia, Curtea Constituţională devine şi ea actor politic. Foarte puţini, nu neapărat susţinători ai lui Filat, au fost de acord cu argumentele invocate, scrie editorialistul care face şi un inventar al lucrurilor ce dau de bănuit. Unul, mai la suprafaţă, ar fi reacţia „cu tentă politică clară” a preşedintelui CC la criticile deciziei, plasată mai întâi pe o reţea de socializarea, iar apoi ştearsă de acolo. „Domnia sa îşi imaginează oare că oricine critică, nu are argumente?”, se întreabă Caşu. O altă problemă legată de decizia CC din 22 aprilie este că ea a fost adoptată de un complet incluzându-l pe cel care a iniţiat contestarea.

Absurditatea verdictului este demonstrată, potrivit lui Nicolae Negru de la „Jurnal de Chişinău” de faptul că CC şi-a întemeiat argumentul pe votul unei moţiuni de cenzură care, odată cu anunţarea sprijinului politic pentru un nou guvern în frunte cu Filat, nu mai era, de facto, valabilă. Această situaţie creează un precedent periculos pentru toate statele din spaţiul est-european, crede dl Negru, pentru că opozanţii politici vor putea neutralizaţi şi eliminaţi de pe scena politică de către deputaţii majoritari. CEDO ar putea interveni şi dea curs cererii lui Filat proclamat mort din punct de vedere politic de unii, mai crede editorialistul.

Că la mijloc a fost o răfuială politică ce mirosea a lovitură de stat nu încape discuţie, continuă în acelaşi registru tema Petru Bogatu, colegul de la „Jurnal de Chişinău” a lui Negru, într-un editorial întitulat „Un puci eşuat”. Eliminarea abuzivă din viaţa politică a liderului celui mai influent partid din arcul guvernamental nu-i altceva decât o răsturnare violentă a ordinii statale, mai scrie autorul. Dovadă a implicării democraţilor în activitatea Curţii este pentru Petru Bogatu faptul că domnul Plahotniuc s-a dus la Filat să se justifice. Altminteri, Vlad Filat este pentru autor cel dintâi şi deocamdată singurul cetăţean moldovean din perioada post-sovietică ale cărui drepturi fundamentale au fost suspendate în baza unor speculaţii politice. La fel ca Negru, Bogatu crede că CEDO va da curs cererii lui Filat.

George Damian de la „Timpul” a urmărit reacţiile liderilor de Tiraspol după incidentele care au dus la tensionarea situaţiei de pe Nistru. Bunăoară, pe reţeaua de socializare Facebook, Evgheni Şevciuk scrie că „dacă cineva aşteaptă un conflict, acest lucru nu se va întâmpla”. Autorul observă şi comentariul şefei politicii externe a regiunii separatiste, Nina Ştanski, care susţine că posturile de la Varniţa erau destinate eliminării contrabandei cu alcool. „Şi brusc, regiunea transnistreană, din regină a contrabandei zonale, devine printr-un simplu comentariu pe Facebook campioana combaterii negoţului ilegal cu alcool”, constată ironic autorul.

Portalul de ştiri „Unimedia.md” anunţă că deputații liberali Ion Hadârcă, Oleg Bodrug și Vadim Cojocaru solicită Curții Constituționale să ia în calcul posibilitatea revizuirii hotărârii din 22.04.2013, prin care s-a decis că Vlad Filat nu mai poate fi numit premier. Unimedia.md aminteşte că după ultima hotărâre a Curții Constituționale, luată în unanimitate de magistrații Înaltei Curți, Vlad Filat nu mai poate fi numit premier. Ulterior, PLDM a calificat această decizie „drept una politică, bazată pe suspiciuni, care încalcă prezumția nevinovăției”.

Reporterii „Ziarului Naţional” scriu că avocaţii parlamentari Tamara Plămădeală, Aurelia Grigoriu şi Anatolie Munteanu recomandă autorităţilor să sisteze activitatea Peninenciarului nr. 13 din capitală. Potrivit avocaţilor, din 2006, CEDO a adoptat mai multe decizii de condamnare a R. Moldova în ce privește detenţia în condiţii inumane sau degradante a condamnaţilor din acest penitenciar. Suma totală a prejudiciilor încasate în folosul reclamanţilor este de peste 90 de mii de euro.
XS
SM
MD
LG