Linkuri accesibilitate

Interviu cu Lise Christoffersen, expert norvegian şi raportor din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe marginea modului în care R. Moldova se achita de obligaţiile sale de membru al CoE.


Europa Libera: Dna Christoffersen, ca raportor APCE in dosarul moldovean cum apreciati situatia creata de noua criza politica din Moldova?

Lise Christoffersen: Desigur nu pot intra in dezbaterea politica, caci aceasta este de competenta politicienilor moldoveni. Insa cred ca este trist ca dupa ce Moldova a reusit sa aleaga un nou presedinte si dupa ce a adoptat o noua strategie cu privire la modul cum sa se achite de obligatiile sale de membru al CoE, tara sa se gaseasca in fata unei crize si a unor potentiale alegeri anticipate. Toate acestea ar putea incetini ritmul reformelor, iar pe de alta parte, alegatorii vor deveni obositi de atatea alegeri.

In cazul unor alegeri, electoratul va fi demotivat, iar consecintele pentru democratie vor fi negative. Este adevarat insa ca intr-o societate exista diferente de opinie. In tara mea, Norvegia, o mare majoritate a populatiei nu a dorit ca tara sa se alature UE. Face parte din normalitate sa existe opinii diferite. In privinta Moldovei, insa, ma tem ca din cauza crizei procesul de adaptare la rigorile CoE sa fie incetinit. Moldova se misca in directia buna, nu este acolo unde ar trebui sa fie, insa am vazut foarte multa bunavointa pentru schimbarea legislatiei si o deschidere reala catre sfaturile Comisiei Venetia, de exemplu.

Europa Libera: Va propun sa facem o paralela cu tara dumneavoastra, Norvegia. Cum s-ar rezolva o astfel de criza in Norvegia?

Lise Christoffersen şi Piotr Wach, raportori APCE pentru Moldova

Lise Christoffersen şi Piotr Wach, raportori APCE pentru Moldova

Lise Christoffersen: In Norvegia avem in mod curent guverne minoritare, iar partidele sunt obligate sa coopereze pe diverse teme, sa negocieze intre grupuri politice, iar cand o situatie de acest tip apare, cand parlamentul spune: „Nu, nu mai avem incredere in acest guvern”, guvernul trebuie sa se retraga. Insa acelasi prim ministru poate reveni si forma un nou guvern, cu conditia ca acelasi parlament sa se exprime din nou si sa spuna: „Avem incredere in acest nou guvern”. Apoi tot parlamentul poate decide ca un politician, fost premier, sau fost membru al guvernului, nu poate forma un guvern in situatia in care acesta a abuzat de puterea conferita de pozitia detinuta in guvern, iar acest fapt a fost dovedit in instanta.

Europa Libera: Si Curtea Constitutionala nu isi prezinta punctul de vedere?

Lise Christoffersen: Nu, doar parlamentul are un cuvant de spus, daca este vorba de lipsa de incredere in guvern. Si inca ceva, in Norvegia, nu se poate dizolva parlamentul. Constitutia obliga partidele parlamentare sa se inteleaga si sa gaseasca o solutie. O data ce anumite partide au fost alese si au ajuns in parlament, alegatorii sunt blocati cu aceste partide timp de 4 ani. Se discuta de multa vreme daca nu cumva ar trebui sa schimbam aceste prevederi ale constitutiei norvegiene. Insa eu consider ca este bine asa cum este acum, caci atunci cand alegatorii te-au investit cu incredere, atunci tu ai o responsabilitate, si timp de 4 ani trebuie sa folosesti puterea cu care ai fost investit in modul potrivit.
XS
SM
MD
LG