Linkuri accesibilitate

Iurie Ciocan: „am purces deja la studierea teoriei acestei chestiuni a delimitării pe criterii geografico-demografice în plan internaţional.”


Iurie Ciocan în dialog cu Vasile Botnaru despre aplicarea noului Cod electoral de către CEC și problemele sistemului electoral la ora actuală în R. Moldova.

Europa Liberă: Ce acţiuni şi eforturi rezultă din schimbarea sistemului electoral, impusă, de fapt, de legislatori, în regim urgent?

Iurie Ciocan: „A fost publicată această lege în „Monitorul Oficial” în 20 aprilie. Şi, din acel moment, a intrat în putere juridică. A fost o zi de sâmbătă. Noi, imediat în ziua de luni, am constituit şi un grup de lucru, pentru a efectua o muncă de planificare a acţiunilor, a înţelege ce avem de făcut, care sunt eforturile necesare pentru a realiza aceste obiective.

Legiuitorul – prin această lege – a stabilit o limită de 90 de zile, ca perioadă, pentru ca Comisia Electorală Centrală să divizeze teritoriul Republicii Moldova, suplimentar încă în 50 de circumscripţii uninominale.

La etapa actuală, cred că resursele care ne stau la dispoziţie sunt suficiente. Mai mult ca atât, am făcut demersurile necesare către guvern şi anume către Cancelaria de Stat pe lângă guvern, către Întreprinderea de Stat „Registru” şi către Parlamentul Republicii Moldova, pentru a delega experţi în cadrul acestui grup de lucru, pentru a elabora o strategie de implementare, să avem o cale clară de implementare.”

Europa Liberă: Împărţirea în circumscripţii este o operaţiune, să zic aşa, de desen liniar – aşa cum vedem împărţite statele americane cu unghiuri drepte – cu echerul sau aceasta e o operaţiune mai sofisticată?

Iurie Ciocan: „Din punctul nostru de vedere, este o operaţiune şi un exerciţiu mult mai sofisticat, decât delimitarea pur geometrică. Legea prevede că delimitarea acestor circumscripţii trebuie să fie una geografico-demografică. Din noţiunea aceasta ar rezulta că s-ar presupune că, în fiecare circumscripţie, ar trebui să fie cam acelaşi număr de alegători.

În cazul nostru, dacă să luăm delimitarea pur la nivel de raioane nu este posibilă o asemenea delimitare, pentru că, de exemplu, avem raioane cum ar fi la sudul ţării, Cahul, cu 91.000-92.000 de alegători şi tot la sud, Taraclia ori Basarabeasca, cu 11.000-16.000 de alegători. Respectiv divizarea pur pe raioane ori conform delimitării teritorial-administrative existente nu este adecvată situaţiei. Vom căuta alte soluţii.

Noi am purces deja la studierea teoriei acestei chestiuni în plan internaţional. Studiem soluţiile oferite de către alte state, deci, cum a avut loc divizarea în alte state. Sunt sigur că noi vom propune o soluţie adecvată. Doar că este o muncă pentru noi neplanificată, o muncă care va necesita consolidări pentru că avem şi alte acţiuni în plan înscrise care urmau a fi făcute. Cred că noi vom face faţă.”

Europa Liberă: La modul practic ce înseamnă: spaţii noi, computere suplimentare, oameni noi?

Iurie Ciocan: „Resurse umane la sigur suplimentare, resurse financiare la sigur. Şi cred că şi tehnică pentru logistică. Astăzi să vă dau o cifră exactă câţi oameni suplimentari vor fi înrolaţi, care vor fi cheltuielile suplimentare – pentru că zilele acestea am fost bombardaţi de întrebări din partea comunităţii ziariştilor care vor fi cheltuielile în creştere – cert vor fi creşteri. Dar astăzi să vă zic eu care ar fi ele încă e prematur.”

Europa Liberă: Legislatorul, atunci când s-a gândit să schimbe sistemul, probabil, ar fi trebuit să aibă în vedere – mă întorc la formarea circumscripţiilor – partea aceasta demografico-statistică. Adică să fi fost un recensământ, să fi văzut cât de reprezentative trebuie să fie aceste circumscripţii, ca să li se delege dreptul să aibă un reprezentant în Parlament, eventual, să facă teste, proiecte pilot. Lucrurile acestea există în imaginaţia legislatorului sau aceasta e o muncă care urmează?

Iurie Ciocan: „Eu nu cunosc ce au legiuitorii noştri în imaginaţie, noi putem doar analiza actele emise. Deci ceea ce am văzut în dezbaterile în plen creează o anumită imagine. Problema votării în circumscripţii uninominale se discută demult în Republica Moldova, cel puţin, după 2000 încoace este o temă în agenda clasei politice. Dacă analizăm atent şi programele electorale ale partidelor politice din actuala alianţă de guvernare, din trei, două partide fac referinţă la o asemenea reformă, inclusiv la alegerea directă a preşedintelui ţării. Nu exclud că, în cadrul actualului mandat, încă vom avea de muncă şi la o asemenea modificare.”

Europa Liberă: Există o problemă esenţială, buturuga mică sau, dacă vreţi, drobul de sare, la care fac trimitere contestatarii acestei legi, acestui nou sistem, posibilitatea, eventualitatea cumpărării acestor mandate pe circumscripţii uninominale. Or, în felul acesta, de fapt, clasa politică recunoaşte că nu are filtre, nu are antidotul împotriva acestui risc. E un risc imanent care ar putea determina compromiterea sistemului?

Iurie Ciocan: „Cumpărarea voturilor în plan global, ca eveniment global, sigur, că poate influenţa, într-o formă ori alta rezultatele, ca fenomen, în genere. În cazul particular al Republicii Moldova, cred că statul, prin intermediul instituţiilor de menţinere a ordinii publice şi instituţiilor justiţiei, ar putea face regulă la acest capitol.

Un cetăţean, care se lasă manipulat în acest fel, el trebuie să ştie, în primul rând, să cunoască că există pedeapsă penală. Şi noi, în 2012, am promovat modificări la Codul Electoral, care au introdus pedeapsa penală pentru procurarea de voturi, atât pentru cei care încearcă, cât şi pentru cei care acceptă.

La fel, în 2012, noi am dat o explicaţie clară în lege, prin înscrierea exhaustivă în lege ce înseamnă un cadou electoral şi ce cadouri pot oferi partidele politice, şi ce cadouri nu se mai încadrează în activitatea de propagandă, şi campanie electorală, şi deja devine caz criminal.”

Europa Liberă: În grija cui este acest subiect?

Iurie Ciocan: „Nu este bine când este atacat CEC-ul că, uite, CEC-ul nu poate preveni cumpărarea voturilor. Pentru că nu este meseria noastră să combatem aceste lucruri. Noi trebuie să organizăm alegeri libere şi corecte, în limita legislaţiei în vigoare. Alte organe ale statului trebuie să-şi facă şi ei meseria.

Legea astăzi în Republica Moldova prevede cadrul legal necesar pentru combaterea acestor feluri de infracţiuni. Urmează, ca şi în orice alte cazuri, cetăţeanul să fie documentat, constatată fie contravenţia, fie crima şi oferit justiţiei. Deci în Republica Moldova, fiind un stat care tinde să fie stat de drept, noi avem aceste organe.

Este clar scris în lege că poliţia este agent constatator în cadrul contravenţiilor administrative, că există procedura de întocmire a dosarelor penale, de documentare a acestora şi oferire a justiţiei. Deci toate procedurile acestea sunt. Ele nu pot fi în niciun fel puse în seama CEC-ului: noi nu avem nici capacitatea, nici pregătirea necesară.”

Europa Liberă: Şi nici sarcina.

Iurie Ciocan: „Nici sarcina.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi stabilit cât de mari trebuie să fie ochiurile năvodului, dar să tragă năvodul e sarcina altora.

Iurie Ciocan: „Întocmai, întocmai. Din păcate, la noi deseori se dă pe „hectarul” CEC-ului, să zic, lucruri care nu sunt fireşti. Şi nu au niciun suport legal. Dar la nivel de discurs, la nivel de tentativă de a manipula, într-un fel, opinia publică se mai utilizează. Eu toate aceste chestii le atribui nivelului scăzut de cultură politică şi juridică.”

Europa Liberă: Mai există un presupus handicap al noului sistem: excluderea din participarea la alegeri a cetăţenilor care locuiesc în stânga Nistrului şi a celor care sunt plecaţi vremelnic sau pe o durată mai mare la munci peste hotare.

Iurie Ciocan: „În afara ţării.”

Europa Liberă: Ce faceţi cu ei?

Iurie Ciocan: „Într-adevăr astăzi legea prevede reglementări pentru cetăţenii domiciliaţi în localităţile din stânga Nistrului, unde, din păcate, autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova nu au acces legal. Şi noi suntem în imposibilitate de a desfăşura o campanie electorală şi alegeri adecvate în acele localităţi. Vă aduceţi aminte tentativele din 2007, din 2009 ulterior, arestarea predecesorului meu la poziţia de preşedinte al Comisiei Electorale Centrale în Transnistria.

Deci noi nu avem un acces legal şi legea azi în dispoziţie tranzitorie menţionează că, alegerea în baza circumscripţiilor uninominale, deci, votul majoritar, va fi accesibil pentru cetăţenii Republicii Moldova din stânga Nistrului doar după reglementarea acestui conflict.”

Europa Liberă: Deci aceasta e comparabil cu derogarea pe care o acceptă de fiecare dată legiuitorul când spune: „O convenţie internaţională nu îşi face efectul pe teritoriul acesta”?

Iurie Ciocan: „Respectiv, întocmai, unu la mână. Şi doi la mână: pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în stânga Nistrului, noi le vom oferi posibilitatea, ca şi în alegerile precedente, organizate în Republica Moldova să voteze – în cazul nostru, deja în noile circumstanţe – pentru liste de partid, deci, votul proporţional. Pentru că noi, ceilalţi alegători, vom vota cu două buletine: unul pentru lista de partide şi unul pentru un candidat anumit în circumscripţia uninominală.

Ce ţine de cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotare – temporar ori pe o perioadă mai lungă, dar care şi-au păstrat reşedinţa în Republica Moldova şi care au cetăţenia Republicii Moldova – într-adevăr este o problemă care, probabil, urmează să-şi găsească rezolvarea în timp. Astăzi, în lege se arată că aceşti cetăţeni votează iarăşi doar cu un buletin, pentru lista de partide, deci, pe un vot proporţional.

Cred eu: legiuitorul încă nu a găsit formula adecvată pentru a asigura şi acest drept cetăţenilor. Există modalităţi, în alte state ale lumii, prin utilizarea, de exemplu, a aceloraşi tehnologii informaţionale. Încrederea scăzută, în rezultatele obţinute, în urma utilizării tehnologiilor informaţionale, încă nu oferă posibilitate legiuitorilor cu inimă deschisă să legifereze asemenea proceduri.”

Europa Liberă: Dar aceasta e neîncredere doar faţă de alegeri sau, în general, faţă de tehnologii?

Iurie Ciocan: „Eu, în cazul dat, aş vorbi de tehnologiile informaţionale în alegeri. Şi, a propos, în contextul ultimului BOP, eu personal am fost alarmat când am constatat că încrederea cetăţenilor în capacitatea de a organiza alegeri libere şi corecte iarăşi s-a diminuat. Sunt în căutarea unor răspunsuri: de ce anume s-a întâmplat acest lucru, pentru că, de la ultimul BOP, din noiembrie anul trecut şi până în prezent, noi nu am organizat alegeri, nu s-au întâmplat acţiuni are ar putea cumva să discrediteze sistemul.”

Europa Liberă: Şi-au făcut poate efect rumorile, de exemplu, în jurul alegerilor din Găgăuzia?

Iurie Ciocan: „Ar putea şi asta, a propos, să fie, deşi noi nu avem atribuţii la acele alegeri. Deci alegerile din Găgăuzia se organizează în forţe proprii de către autonomie, pentru funcţia de deputat în Adunarea Populară şi pentru funcţia de başcan. Oricum clopoţelul a sunat. Noi am auzit acest clopoţel. Şi vom căuta soluţii şi pentru, într-un fel ori altul, creşterea credibilităţii şi încrederii cetăţenilor, iarăşi printr-o transparenţă şi printr-o muncă explicativă mai largă.”

Europa Liberă: După atâta efort pentru e-guvernare, pentru retehnologizarea diferitor domenii, pentru evidenţe electronice şi plăţi electronice, dumneavoastră sugeraţi că e-votarea încă este imposibilă?

Iurie Ciocan: „Din punctul meu de vedere, este destul de dificilă azi de implementat, din motivul – iarăşi revin – lipsei de încredere în rezultatele obţinute. În mandatul Parlamentului de Legislatura a XV-a, 2005-2009, am făcut, pentru cercetarea ştiinţifică pe care o derulam la acea etapă, am făcut un sondaj. Şi am văzut că erau 65 de deputaţi care nu utilizau tehnica de calcul, în munca lor de zi cu zi, nu utilizau, cel puţin, poşta electronică. Şi este dificil să-i convingi că: „Uite, rezultatul negativ pentru tine a venit dintr-un black box pe care noi îl numim computer şi eu nu am azi probe pe hârtie să îţi arăt că anume asta a fost. Eu pot să tipăresc rezultatul, să îl dau la print. Dar iarăşi el va veni din acest black box”. Şi atunci este necesară încrederea şi capacitatea de control. Pentru a controla ceva, trebuie să cunoşti cum funcţionează şi să ai încredere în aceasta.”

Europa Liberă: Deci şansa este tânăra generaţie care creşte, odată cu tehnologizarea?

Iurie Ciocan: „Întocmai. Şansa vine în timp, odată cu creşterea nivelului de cultură tehnologică, să zic, şi cu nivelul de cultură politică. Mă bucur că ultimii ani suntem într-o creştere semnificativă. Acest lucru ne arată şi vânzările de smatrphone-uri, şi vânzările de computere, şi numărul abonaţilor la internet, o abonare în Republica Moldova la diferite reţele de socializare internaţionale tot este în creştere. Acest lucru – să zic eu – lateral – ne bucură şi pe noi.”

Europa Liberă: Cu această ocazie, vreau să vă întreb despre rata de penetrare a internetului şi a tehnologizării în mediul rural. Există decalaj mare între mediul rural şi urban?

Iurie Ciocan: „Există. Există decalaj foarte mare şi mă bucură că mi-aţi dat această întrebare. Deci, noi, în trei săptămâni, în data de 19 mai, organizăm alegeri locale parţiale în cinci localităţi din Republica Moldova. Conform procedurii şi conform legii, de două ori pe an, toamna şi primăvara, organizăm alegeri locale noi la funcţiile devenite vacante, între timp.

În patru localităţi noi vom implementa înregistrarea electronică a alegătorilor, utilizând tehnica de calcul şi măsurile electronice de control pentru neadmiterea multiplei votări, deci controlul asupra faptului participării la votare. Într-un sat, în raionul Rezina, Mincenii de Jos, internet nu e efectiv: nici 2G, nici nemaivobind de alte tehnologii moderne, nici dial-up.

Deci noi putem doar să luăm de la Moldtelecom, prin firele celea sovietice internetul, care nu ne oferă nicio posibilitate de a utiliza tehnologiile moderne. Deci statul cred că ar trebui să ofere aici mai multă atenţie.”

Europa Liberă: Mai ales că nu e Siberia.

Iurie Ciocan: „Da, suntem în Moldova. Şi mă bucură statisticile când suntem noi remarcaţi, noi, ca stat, Moldova, suntem remarcaţi în diferite topuri că avem internet la o viteză foarte mare, chiar în primele zece state ale lumii şi alte statistici de acest gen. Dar, într-adevăr, cum ziceţi dumneavoastră, există şi la câteva sute de kilometri de la Chişinău, unde, din păcate, încă nu peste tot este inclusiv internetul prin 3G, să zicem.”

Europa Liberă: Deci s-ar putea ca dumneavoastră să încurajaţi şi multe alte domenii de tehologizare?

Iurie Ciocan: „De fiecare dată facem acest lucru. Acum am făcut demersurile necesare, în cadrul acestor organizări pentru alegerile din 19 mai, am făcut iarăşi aceste demersuri. Am solicitat de la companiile provideri de internet, în primul rând, companiile de telefonie mobilă, Întreprinderea de Stat Moldtelecom, am solicitat informaţii vizavi de penetrarea cu internet în localităţile respective. Şi am primit de la fiecare operator informaţia că uite, acolo avem, acolo nu avem. Şi am ajuns la concluzia că într-un sat nu avem internet şi reacţia noastră a fost firească: vă rog, întreprindeţi măsuri, pentru a avea această acoperire.”

Europa Liberă: Grija aceasta o veţi avea şi atunci când veţi forma circumscripţiile uninominale?

Iurie Ciocan: „Evident. Evident. Evident pentru că peste tot, noi deja de 3 ani de zile, tot testăm registrul electronic al alegătorilor. Vreau să fie clar pentru cei care ne aud: acolo unde am testat o dată, rămâne acest registru nominal, nu mai revenim la sistemul vechi de înregistrare a alegătorilor. Şi noi am făcut testări de acestea deja destul de multe.

În primul rând, cel mai mare rezultat îl avem în municipiul Chişinău, sectorul Centru, unde practic în sectorul Centru noi avem pe deplin implementat acest sistem. Avem şi tehnica necesară, şi tehnologiile necesare, şi oameni instruiţi. Acum, în alegeri, şi anterior, în alegeri locale, noi când mergem cu aceste alegeri, de fiecare dată oferim tehnică, tehnologie şi instruire, prin training.”

Europa Liberă: Cine este partenerul dumneavoastră cel mai interesat în tehnologizarea, modernizarea sistemelor: politicianul, legislatorul, ONG-urile sau alegătorul?

Iurie Ciocan: „Eu cred că toţi au interesul, dar cred că cea mai interesată ar fi administraţia publică locală. Vă explic de. Pentru că, în primul rând, astăzi este responsabilitatea lor de compilare şi gestiune a listelor electorale şi noi le oferim un sistem gata făcut, doar pentru a-l utiliza şi a-i face reînnoiri periodice.

Doi la mână: cred că cetăţeanul simplu este, la fel, foarte şi foarte interesat într-o siguranţă că uite şi domeniul dat este deja bine pus la punct. Şi nu mai trebuie să avem frica că aici s-ar strecura vreo anumită posibilitate de fraudă.

A propos, eu şi azi rămân pe poziţia că în Republica Moldova problema înregistrării alegătorilor este o problemă, în mare parte, speculativă, în mare parte, speculativă. Pentru că, vă aduceţi aminte, după 2009 până în prezent, noi nu avem probe cu scandaluri locale ori naţionale la capitolul liste electorale ori falsificării alegerilor în baza listelor electorale. Probe nu avem.

Discuţii au fost multe, acele zeci de mape aduse la Curtea Constituţională, aduse la CEC, încercări de a dovedi nu ştiu ce. Până în sfârşit, seriozitatea urmează să domine. Noi trebuie să înţelegem că, dacă liderii de opinie şi politicienii sunt lideri de opinie şi ei, nu vor inspira încredere în stat, în puterea statului, în corectitudinea acţiunii statului, cetăţeanul foarte greu va accepta această încredere, pentru că sunt foarte mulţi oameni care cred în ceea ce aud la televizor. Sunt foarte mulţi oameni care cred politicienilor în care au încredere. Responsabilitatea cred că trebuie să fie pe un loc de frunte în acest domeniu.”

Europa Liberă: Asta dacă nu cumva mulţi politicieni sunt mai interesaţi să fie apele tulburi, ca să pescuiască cum ştiu ei…

Iurie Ciocan: „Asta dumneavoastră aţi spus, nu eu.”
XS
SM
MD
LG