Linkuri accesibilitate

Două știri neremarcate




Interesant, în timp ce atenția globală era ostateca barajului media pe tema atentatului de la Boston, cîteva știri au trecut neobservate. De fapt, nu e vorba de știri, ci de procese majore în care ne-am obișnuit, sub îndrumarea complexului media, să vedem știri: evoluția dramatică a monedei euro și tămbălăul nuclear nord-coreean.

În ambele cazuri, știrile au dispărut de pe primele pagini și s-au devalorizat. În ambele cazuri, concluzia de care publicul se prea poate să fie atras e că nu există lucruri mai mult sau mai puțin importante ci numai breaking news. Nu e așa. De fapt, lucrurile mari rămîn mari și continuă să macine.

Euro își continuă aventura într-un mod cu totul special. Economistul Walter Munchau a depistat cu multă siguranță situația de fapt, într-un articol care a făcut turul mediilor financiare, dar a rămas departe de public. Munchau a remarcat ceva simplu și fundamental: moneda euro nu a căzut, dar s-a sfărîmat. Mai clar: există acum mai multe feluri de euro. 1 euro are putere de cumpărare diferită în Germania față de Italia, și în Grecia față de Franța. Practic, euro s-a divizat în mai multe monede paralele și diferite care au un singur lucru în comun: poartă același nume. Observația lui Munchau conține un element important. E vorba de cea mai precisă definiție de pînă acum a crizei în zona euro. Ipotezele care au sugerat că euro se va prăbuși sînt înlocuite de observația mult mai plauzibilă după care euro va funcționa de facto ca o monedă eșuată și o va face păstrînd o aparență nominală.

A doua evoluție trecută pe sub radarul media e stingerea discretă a vacarmului propagandistic-nuclear-nord coreean. Suita nevrotică de amenințări s-a retras în tăcere. Nu e exclusă o revenire parțială sau un incident armat izolat, dar marele spectacol e ca și încheiat. Cîteva luni, experți supratitrați au alimentat ideea după care tembelismul nord-coreean trebuie luat în serios și îmbunat. Ce e aproape sigur, acum, e că farsa nucleară a avut un substrat politic intern.

Nicholas Eberstadt a tras concluziile elementare într-un alt articol care merită pe deplin numele de jurnalism, dar a rămas mult în afara atenției publice. În descrierea lui Eberstadt, propaganda furioasă a nord-coreenilor a fost rezultatul intrigilor de palat care au urmat unei succesiuni nelămurite. Kim Jong-Un, noul lider total și genial al dictaturii comuniste nord-coreene, a apărut la putere pe un teren relativ nesigur.

Facțiunile de palat nu au acceptat în toatalitate decizia tîrzie și nesigură prin care Kim Jonj-Il, geniul precedent, și-a desemnat succesorul. Noul Suprem a încercat și poate a reușit să își consolideze poziția declanșînd o nevroză miltar-națională dusă pînă la demență. Exercițiul nu e nou, ci face parte din manualul poitico-propagandistic pus la punct de Stalin și Mao: cînd ai probleme, cea mai bună soluție e o campanie absurdă. Marii înaintași au practicat epurările și execuțiile în masă. Ucenicul nord-coreean a preferat, probabil dintr-o poziție mai slabă, un război simulat cu imperialismul.

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG