Linkuri accesibilitate

Anatol Ţăranu: „sistemul uninominal va diminua din capacitatea liderilor de partid de a influenţa într-un mod totalitar situaţia din interiorul partidelor.”


Parlamentul a hotărât. Republica Moldova îşi va alege viitorul Parlament folosind o combinaţie din două sisteme electorale clasice - reprezentarea proporţională pe liste de partid şi scrutinul majoritar uninominal. Reforma, cu cât este de serioasă, cu atât de grabnic a fost adoptată în parlament, în lipsa aproape totală a unor dezbateri publice, astfel că puţini au reuşit să se dumerească ce avantaje sau dezavantaje ar putea arăta. Vorbim despre implicaţiile noului mod de scrutin cu analistul politic şi doctorul în istorie, Anatol Ţăranu.

Europa Liberă: Introducerea unui sistemul mixt, uninominal şi de listă, este, se pare, un fapt împlinit. Am auzit însă în Parlament deputaţi spunând că este o reformă scrisă pe genunchi, avându-se în vedere graba cu care a fost trecut proiectul de votul parlamentar. Ce probleme ar putea rezulta din această grabă, care este una evidentă?

Anatol Ţăranu: „Poate, primul lucru care se cere evidenţiat este concluzia că schimbarea sau modificarea Codului electoral nu poate să soluţioneze toate problemele funcţionării eficiente a unui sistem politic din orice ţară. Acest lucru se referă şi la Republica Moldova. de aici, aşteptările mari care sunt legate de modificarea Codului electoral, nu ar trebui să depăşească anumite limite raţionale.

Pe de altă parte, necesitatea de a puncta mai precis acele schimbări care se produc astăzi în Codul electoral, sunt evidente. Deja unii experţi au atras atenţia asupra faptului şi acest lucru s-a discutat inclusiv în Parlament, a fost evidenţiat de către opoziţia parlamentară. S-a vorbit despre faptul că datorită acestor noi schimbări în Codul electoral, o parte considerabilă a electorilor vor fi excluşi din cercul acelora care vor determina o parte considerabilă a mandatelor în viitorul Parlament.

Este vorba despre circumscripţiile uninominale care nu vor fi create, de exemplu, în diasporă – acolo unde muncesc un număr impunător de moldoveni. Şi acest lucru desigur că deranjează. Pe de altă parte, apare o altă întrebare care deocamdată nu se vede soluţionată în actualul text al amendamentelor care au intervenit în Codul electoral. Asta se referă la capacitatea deputaţilor, sau candidaţilor pentru postul de deputaţi de a candida concomitent pe listele partidelor, dar şi în circumscripţiile uninominale.

Da, trebuie să recunoaştem că practica internaţională permite această participare concomitentă în două ipostaze, dar în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că în Republica Moldova este o situaţie aparte, când viaţa partidelor este dominată de oligarhie şi în aşa fel, dacă va exista această dublă prezenţă, concomitent în două posibilităţi de a fi ales, acest lucru va consolida poziţiile acelora care, de obicei, sunt identificaţi ca oligarhi.”

Europa Liberă: Nu credeţi că dacă se muncea mai mult la această lege, se dezbătea public, poate se găseau soluţii pentru aceste deficienţe despre care vorbiţi?

Anatol Ţăranu: „Indiscutabil. Dacă acest proiect de lege ar fi fost dezbătut pe larg în societatea civilă, ar fi trecut prin sita expertizei din societatea civilă, eu cred că multe lacune ale acestei legi ar fi fost înlăturate. Din păcate, nu s-a recurs la această procedură. În fond, trebuie să recunoaştem că Parlamentul nostru are un comportament straniu în această privinţă, am în vedere apelul către posibilităţile societăţii civile. Şi aceasta se întâmplă, spun aceasta cu mare regret, în condiţiile când există un angajament al Parlamentului de a conlucra mai strâns, mai eficient cu societatea civilă.”

Europa Liberă: Din punctul Dumneavoastră de vedere, care este miza acestei reforme, votate, iată şi de unii şi de alţii, pe fundalul unui proces dificil de negocieri pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare?

Anatol Ţăranu: „Dintotdeauna, politica este ţesută din interese, iar în cazul acesta, desigur că este prezent interesul anumitor grupări politice care încearcă să propulseze acest proiect de lege în formula în care el este scris astăzi, pentru a obţine dividende politice la viitoarele alegeri, care ar putea să fie foarte degrabă.

Europa Liberă: Să le luăm pe rând, domnule Ţăranu: ce urmăreşte, de exemplu, PD-ul? Pentru că acest sistem mixt figura în platforma electorală a altui partid, PLDM-ului, dar a ajuns să fie adus în parlament de partidul condus de Marina Lupu.

Anatol Ţăranu: „Primul lucru care trebuie să fie menţionat, este faptul că PD-ul, deocamdată, înregistrează un scor destul de modest în ceea ce priveşte rezultatul electoral parlamentar la nivelul sistemului proporţional. Eu cred că PD-ul încearcă să introducă sistemul majoritar, iar în faza iniţială se încerca, în fond, înlocuirea sistemului proporţional cu cel majoritar pentru a extinde substanţial prezenţa sa în Parlament. Eu cred că experţii şi oamenii care conduc Partidul Democrat sunt de părere că sistemul majoritar, sistemul circumscripţiilor uninominale îi va permite partidului care are anumite resurse să jubileze, să obţină un rezultat mult mai bun decât acela pe care îl va obţine în cadrul sistemului proporţional.”

Europa Liberă: Dar de ce a acceptat PLDM-ul? E chiar un preţ plătit pentru o dorinţă a acestui partid de a crea o majoritate parlamentară?

Anatol Ţăranu: „Da, PLDM-ul este acum într-o situaţie foarte delicată. Căderea guvernului, după toate probabilităţile, nu a intrat în calculele PLDM-ului atunci când liderul acestui partid a început lupta împotriva oligarhiei, împotriva sistemului oligarhic – deficienţele şi mizeria căruia s-a developat atât de pregnant după evenimentele din pădurea Domnească. Dar, iată că aceste calcule, care nu au fost duse până la capăt, nu au fost foarte precise, au adus la căderea guvernului şi acum PLDM-ul, desigur că este nevoit să plătească un preţ foarte scump pentru a restabili guvernul şi pentru a obţine acea perioadă de timp necesară finalizării oliticilor legate de integrarea europeană.”

Europa Liberă: De ce credeţi că s-a opus cu atâta dârzenie PCRM-ul?

Anatol Ţăranu: „PCRM-ul se opune într-un mod firesc acestor schimbări din simplul motiv că sistemul proporţional, sistemul listelor de partid, le garanta pe parcursul a 15 ani şi chiar mai mult, un rezultat care depăşea categoric rezultatele tuturor celorlalte partide. Uneori, chiar, rezultatele celorlalte partide luate în sumă. Şi acest lucru desigur că îi face pe comunişti să gândească că sistemul proporţional pentru ei este mult mai convenabil. Asta este una la mână.

Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că Partidul Comuniştilor, care mizează pe votul etnic şi care are un nucleu dur electoral, un nucleu numeros, el nu ar dori ca acest nucleu să fie diluat în circumscripţiile uninominale. atunci când este lista de partid, atunci, de obicei, oamenii care gândesc într-o manieră, votează solidar. Atunci când apare circumscripţia uninominală, deja multe lucruri pot să apară într-o altă ipostază din simplul motiv că personalitatea, sau persoane în parte ar putea să răpească din votul acesta solidar.”

Europa Liberă: Domnule Ţăranu, unii dintre cei care s-au cam săturat ca actul de guvernare să fie într-un fel ţinut ostatic de veşnica răscroire de coaliţii spun că astfel s-ar putea asigura o mai mare eficienţă a guvernării. În ce măsură sunteţi de acord cu ei?

Anatol Ţăranu: „Ştiţi, eu nu am un răspuns univoc la această întrebare din simplul motiv că doar practica poate să demonstreze eficienţa sau o eficienţă mai mică a acestor schimbări care acum intervin în codul electoral. Rămâne să vedem cum se va manifesta viitorul Parlament care va fi ales în baza acestui sistem mixt.

Problema este că circumscripţiile uninominale pe de o parte ar putea să avantajeze acele persoane, haideţi să spunem aşa, care au resurse oculte, resurse care pot fi folosite pentru a propulsa anumite persoane în circumscripţiile uninominale, care sunt docile unor oligarhi – să încercăm să folosim această formulă.

Pe de altă parte, sistemul uninominal, desigur că va diminua din capacitatea liderilor de partid de a influenţa într-un mod totalitar situaţia din interiorul partidelor. În momentul când tu – şi aici mă refer la liderii de partid, nu determini categoric toată lista, destinul oricărui candidat al partidului, eşti nevoit să recurgi la o selecţie a unor persoane cu carismă, a unor persoane care au un cuvânt de spus în societate, sunt cunoscuţi, aici volens-nolens vei fi nevoit să diluezi capacitatea ta de a influenţa categoric lucrurile. Putem să vorbim despre plusuri şi minusuri ale sistemului majoritar.”

Europa Liberă: Se consideră că un efect aproape inevitabil al sistemului mixt ar fi eliminarea partidelor mici şi restrângerea numărului formaţiunilor care intră în parlament. Cum se poate explica această consideraţiune şi ce şanse sunt ca în cazul Moldovei chiar să se întâmple acest lucru?

Anatol Ţăranu: „Este adevărat, partidele mici, în condiţiile când brusc creşte pragul electoral, iar el va creşte inevitabil, rămânând, de fapt, fixat la nivelul de 4%”, dar luând în consideraţie micşorarea în jumătate a locurilor de pe listele de partid, aceasta va majora, de fapt, de două ori pragul electoral. Fiind că trebuie să voteze de două ori mai mulţi electori pentru ca să obţii un procent. Şi în acest sens, desigur că partidele mici vor avea de suferit, însă ele vor primi un anumit bonus în ceea ce priveşte circumscripţiile uninominale. aici, ei ar putea să promoveze anumite persoane în condiţiile dacă aceste persoane sunt bine cunoscute şi au priză la electori.

Dar, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că şi circumscripţiile uninominale unde vor candida personalităţi aparte, rezultatele din aceste circumscripţii în mare parte vor depinde de echipa care susţine aceste candidaturi. Iar partidele mari, întotdeauna vor avea posibilitatea să formeze echipe serioase, puternice, care vor propulsa candidaturi respective”
XS
SM
MD
LG