O majoritate parlamentară ad-hoc a adoptat astăzi trecerea la sistemul electoral mixt, așa încât, începând cu următoarele alegeri parlamentare, numai 51 de deputați să fie aleși pe liste de partid, iar restul 50 – în circumscripții uninominale. Proiectul propus de fracțiunea Partidului Democrat a fost trecut fulgerător prin parlament, în doar câteva zile. A fost sprijinit și de PLDM, trezind suspiciuni că a fost o condiție pusă partidului premierului desemnat Vlad Filat pentru a putea obține sprijinul democraților în fruntea unui nou guvern. Despre miza noii legi, substanța ei și graba cu care a fost votată o reformă electorală atât de amplă, relatează Liliana Barbăroșie:
Democraţii sunt de părere, după cum au spus în parlament când şi-au prezentat reforma, că între aleşi şi popor s-ar fi produs o ruptură, iar proiectul lor ar trebui s-o înlăture. Comuniştii, însă, care au criticat cu fermitate proiectul, spun că în acest mod Vlad Plahotniuc vrea să-şi asigure întâietatea în parlamentul viitor, în care ar risca să nu intre, iar Vlad Filat, strâns la perete, plăteşte acest preţ ruşinos pentru a se menţine în funcţia de premier.
Opoziţia a trimis o scrisoare, astăzi, Secretarului general al Consiliului Europei, îndemnându-l să intervină pentru a opri reforma.
Liderul lor, Vladimir Voronin, a anunţat în parlament, înainte de a-şi conduce deputaţii spre ieşire, că se va întâlni chiar, în regim de urgenţă, cu demnitarul european, iar majoritarii nu ar avea dreptul să voteze legea fără vreo expertiză internaţională şi în lipsa unui consens politic mai larg.
„Nu aveţi nici un drept să votaţi, fiind o ţară aflată sub monitorizare…”
Reforma a stârnit şi indignarea societăţii civile. Coaliţia civică pentru alegeri libere şi corecte i-au cerut preşedintelui Timofti să nu promulge o lege plină de carenţe, arătându-se nedumerită de graba cu care aceasta s-a adoptat.
În esenţă, reforma prevede că doar 51 din cei 101 deputaţi vor intra în parlament pe liste de partid ca acum. Altă jumătate ar urma să fie votată pe liste nominale. Asta nu înseamnă însă că cei care vor candida trebuie să fie neapărat neafiliaţi. Ei pot fi membri ai unui partid aflat în cursă, ba chiar unul şi acelaşi concurent poate candida şi individual, dar şi pe listă de partid.
După cum se poate observa, o formaţiune politică ar putea avea un scor mic pe liste, dar o pondere mult mai mare în parlament, după negocierile postelectorale pentru crearea majorităţii.
Prin urmare, la modul practic, parlamentul ar putea arăta cu totul altfel decât a avut impresia că votează alegătorul.
Comunistul Iurii Muntean ne spunea ieri comentând reforma:
„Plahotniuc vrea aceste circumscripţii ca să aibă posibilitatea să cumpere voturile, înainte sau după alegeri.”
Liberalii, dar doar cei pro-Ghimpu, au contestat şi ei proiectul, spunând că vor sesiza şi Curtea Constituţională ca să se expună dacă nu se încalcă egalitatea de vot în cazul diasporei şi a cetăţenilor din stânga Nistrului. Valeriu Munteanu:
„Un preţ ruşinos plătit de PLDM pentru a rămâne la guvernare. E un proiect scris pe genunchi în ultimele două zile, are foarte multe lacune, dar e şi anticonstituţional. Cetăţenii din Transnistria si diaspora va vota doar pe liste, iar asta încalcă egalitatea votului.”
Solicitat de noi, liberal-democratul Valeriu Ghileţchi a recunoscut că ar fi vorba despre un compromis în procesul de creare a unei majorităţi, însă un compromis rezonabil, crede deputatul:
„În situaţia în care se duc negocieri, se doreşte ieşirea din criză politică şi s-a identificat acest compromis rezonabil, el trebuie salutat. Dacă nu ar fi fost bun acest sistem, el nu ar fi fost în programul nostru electoral. Mai devreme sau mai târziu noi am fi ajuns aici. Deci nu văd mare diferenţa dacă introducem acest sistem acum sau l-am fi introdus peste un ciclu electoral.”
În legea votată, pe lângă PD şi PLDM, şi de grupul Dodon, Grupul Misin, şapte liberali şi deputatii Mihai Godea si Sergiu Sarbu, scrie că ea va intra în vigoare odată cu publicarea. Aşa că dacă va fi publicată, în caz de anticipate, riscul cărora mai există, nimeni nu garantează că noul sistem nu se va pune în aplicare, chiar cu riscul ca să nu fie pregătit suficient.
