Pentru al patrulea an consecutiv, Asociaţia Presei Electronice, organizaţie neguvernamentală care vrea să ajute la dezvoltarea audiovizualului în Moldova, a făcut un raport despre activitatea societăţii „Teleradio-Moldova” . Iar una din concluzii este că ştirile, la radio şi televiziune, ar fi devenit „înghiţibile”. O apreciere cam generală, aşa că Tamara Grejdeanu a vrut să afle mai mult:
Sarcinile pe care şi le-a asumat compania „Teleradio-Moldova pentru anul 2012 au fost în mare parte onorate, la părerea experţilor de la APEL, doar că, constată autorii raportului, administraţia şi-a trasat scopuri măreţe, dar nu suficient de clare şi realizabile.
Expertiza recomandă ca orice acţiune, fie de suplimentare a programului de emisie cu producţii noi sau de îmbunătăţire a echipamentului să fie cât mai bine definită. Acest lucru, în opinia Anetei Gonța, ar permite controlul public, pentru ca toţi să ştie cum sunt folosiţi banii contribuabililor:
„În caietul de sarcini pentru anul 2012 au fost fixate unele obiective generale şi altele fără o acoperire financiară exactă. Acest fapt nu permite caietului de sarcini să servească drept temei pentru exercitarea controlului public asupra activităţii companiei publice Teleradio-Moldova. Noi considerăm că ar fi bine ca acest document să conţină obiective măsurabile, realizarea cărora să fie uşor de verificat din partea publicului.”
Experta a mai adăugat că politicile editoriale şi financiare care sunt incluse în caietul de sarcini al companiei trebuie să fie notate ţinând cont de posibilităţi astfel încât să nu întârzie întregul proces de reformare:
„Am atestat un decalaj vizibil, clar, între termenele planificate şi cele reale de implementare. Lansarea Radio Moldova Tineret care a fost planificată pentru anul 2012, dar a întârziat cu un an şi zece luni, digitalizarea, în special la radio care deja a depăşit termenele de implementare.”
În acelaşi timp, realizatorii studiul au remarcat că până acum compania s-a axat mai mult pe îmbunătăţirea programelor de ştiri şi producerea de noi emisiuni, cu toate că schimbări ar fi necesare şi la segmentul de angajaţi şi salarizare.
Preşedintele „Teleradio-Moldova”, Constantin Marin, spune că e destul de dificil ca procesul de reformare să aibă obiective măsurabile. Dar, cu certitudine instituţia pe care o conduce, spune preşedintele companiei, a reuşit în acest timp să se îndepărteze de partizanatul politic:
„Orice reformă derulează nu în vid, dar derulează în anumite condiţii şi aceste condiţii sunt şi de ordin obiectiv şi de ordin subiectiv. Şi atunci fireşte că aceste condiţii se fac resimţite în procesul de reformă. Pentru mine contează că aceste reforme nu s-au oprit, că ele se derulează. Angajamentul principal pe care noi ni l-am asumat a fost realizat, că am recuperat caracterul public al acestei instituţii, dar asta nu înseamnă că gata, am atins obiectivul final.”
Ion Bunduchi, directorul APEL şi-a reiterat opţiunea pentru independenţa editorială, pledând pentru includerea în grilă a emisiunilor preluate de la producători independenţi:
„De ce sunt necesare aceste achiziţii de la producătorii independenţi, pentru că ei sunt independenţi, produc ceva neinfluenţaţi de diverşi factori. Pe acest cont instituţia publică ar putea să îşi fortifice la rândul său independenţa, atunci când vorbim de conţinuturile pe care ni le oferă. În al doilea rând, de ce e important, pentru că ar stimula dezvoltarea pieţei producătorilor independenţi autohtoni de produse audiovizuale. Ceea ce la noi foarte greu se mişcă, şi se mişcă greu pentru că nu sunt cerute aceste produse.”
Printre recomandările adresate administraţiei companiei se numără şi cea de a institui Serviciul Ombudsmanului, care a fost acceptată anterior, fără a fi pusă în practică. Acest lucru i-ar permite companiei publice să stabilească legături strânse cu publicul şi să se poziţioneze pe piaţa mediatică ca instituţie deschisă şi transparentă.
