Linkuri accesibilitate

Vitalie Popa: „Dificultatea constă în lipsa sau insuficienţa unui dialog între reprezentanţii businessului şi cei ai mediului academic.”


Universităţile. O trambulină spre nicăieri? O întrebare ce pare legitimă dacă judecăm după concluziile unui studiu realizat recent de compania AXA Management Consulting. Numărul absolvenţilor şcolilor superioare care să-şi pună în valoare în câmpul muncii profesia pe parcursul a ani de zile stârneşte – în faţa datelor studiului – mirarea, dacă nu chiar decepţia. Despre ce este vorba şi cum trebuie citite constatările respective – în dialogul cu Vitalie Popa, consultant senior şi director adjunct la AXA Management Consulting.

Europa Liberă: Compania Dvs. a realizat un studiu privind angajarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior în câmpul muncii ale cărui date, rezultate arată, aparent, cel puţin, că societatea moldovenească nu are cum să absoarbă specialiştii produşi de universităţi. În primul rând care a fost punctul de pornire pentru elaborarea studiului respectiv, altfel spus ce v-aţi propus cu acest studiu şi cum trebuie să citim această rezultatele?

Vitalie Popa: „Studiul a fost lansat în 2010 de către echipa AXA Management Consulting şi ne-am propus să urmărim anual evoluţia percepţiei brandului de angajator printre studenţii de la facultăţile cu profil economic de la ultimii ani de facultate. Respectiv, au fost implicaţi studenţi de la şase universităţi şi acest lucru se întâmplă deja al patrulea an consecutiv.

Ceea ce ne propunem este să identificăm modul în care studenţii, specialiştii de mâine, cum percep ei un angajator atractiv, care sunt factorii care contribuie la decizia de a fi angajat într-o companie sau alta şi, de asemenea, în ce măsură există o conexiune durabilă, să zic aşa, eficientă, între piaţa forţei de muncă şi pregătirea pe care o au studenţii sau absolvenţii deja ai instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar aţi măsurat inclusiv în ce măsură sunt luaţi la lucru aceşti absolvenţi. O cifră, de exemplu, Universitatea Tehnică, doar 1,7% din absolvenţii acestei universităţi s-ar angaja după absolvire. E şocant, dacă să nu zic altfel. Cum la modul practic aţi stabilit aceste cifre?

Vitalie Popa:
„Studiul s-a realizat printre 519 studenţi din ultimul an, de la specialităţile economice. Am mers în universităţi, am avut discuţii cu aceşti studenţi, i-am rugat să completeze chestionarele care fac parte din acest studiu. Astfel identificând preferinţele acestora. Vreau să vin cu o mică rectificare: 1,7% din Universitatea tehnică din Moldova sunt angajaţi în prezent, dar presupun că să fie angajaţi ar dori mult mai mulţi.”

Europa Liberă: Cifrele privind rata de angajare în câmpul muncii a absolvenţilor universitari îmi pun la mare încercare credulitatea. Ar reieşi că cea mare parte a eforturilor de a pregăti nişte cadre se risipesc în vânt. Ce este strâmb în privinţa controlului asupra necesităţilor de profesii în R. Moldova?

Vitalie Popa:
„Consider că dificultatea cea mai mare este tocmai la conexiunea între necesităţile în materie de competenţe de care dau dovadă reprezentanţii companiilor, deci piaţa forţei de muncă propriu-zisă, şi nivelul de pregătire, profilul de pregătire a specialiştilor în universităţile din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere, totuşi, de ce este vorba mai mult: de gradul de pregătire a absolvenţilor sau de solicitarea unui număr anumit de profesii, de specialişti pentru anumite domenii? Pentru că aici probabil că există disproporţia. Nu poţi să ai o mie de jurişti, de exemplu, şi necesitatea să răspundă la doar doi-trei.

Vitalie Popa:
„Aspectul cantitativ este unul foarte important, deşi prin acest studiu nu ne-am propus să-l identificăm. Ne interesează mai mult în ce măsură universităţile produc acei specialişti de care are nevoie piaţa forţei de muncă. Şi consider că dificultatea aici constă în lipsa sau insuficienţa unui dialog, între reprezentanţii businessului şi mediului academic.”

Europa Liberă: Am putea vorbi de situaţii similare în alte ţări despre care aţi avea ştiinţă, în ideea că nu este doar un fenomen moldovenesc?

Vitalie Popa:
„Cu siguranţă că da. Acelaşi fenomen poate fi observat, deşi la o scară mai redusă, şi în ţările vecine precum este România şi Ucraina cu siguranţă, acolo unde de fapt studiile la universităţi s-au transformat într-un fel de afacere, dar care încă nu este corelată cu necesităţile pieţei de muncă.”

Europa Liberă: Aţi avut vreo colaborare cu cei care decid cum urmează să arate harta specialiştilor în R. Moldova, adică responsabilii de vreo formă de planificare a admiterii, de exemplu?

Vitalie Popa:
„Sigur. În prezent în Republica Moldova există câteva iniţiative care se derulează pe banii finanţatorilor externi, cu privire la identificarea necesităţilor care există pe piaţa forţei de muncă şi ajustarea pregătirii specialiştilor atât în universităţi, cât şi ajustarea prin instruire să zic aşa pe parcursul realizării activităţii profesionale.”

Europa Liberă: Dacă am reveni la rezultatele acestui studiu, aţi putea să ne mai daţi un exemplu-două cum stau lucrurile în privinţa diverselor universităţi atunci când e vorba despre angajare sau percepţia angajării în câmpul muncii?

Vitalie Popa:
„Desigur. Vreau să vă spun că, totuşi, deşi există această discrepanţă între necesităţile care există pe piaţa forţei de muncă şi oferta de specialişti, totuşi marea majoritate a studenţilor de la specialităţile economice din ultimul an de activitate doresc foarte mult să-şi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu specialitatea pentru care au optat. Destul de mult acest lucru contează pentru aproape 60% şi extrem de mult pentru 23%. Deci, putem spune că în mare parte deciziile privind viitorul job se fac într-un mod foarte raţional şi conştient. Urmează deja uneori poate chiar frustrarea de a nu găsi locul de muncă în corespundere cu specialitatea.”

Europa Liberă: Dar care ar fi companiile cele mai atractive, dacă aţi încerca să aflaţi acest lucru, pentru un tânăr aflat, iată, în pragul vieţii profesionale?

Vitalie Popa:
„Există trei blocuri principale, fiindcă ne-am propus prin acest studiu să identificăm care sunt companiile atractive. În primul rând sunt companiile din domeniul telecomunicaţiilor. Toţi cei trei mari actori sunt prezenţi în acest top zece. De asemenea, sunt prezente câteva bănci, respectiv telecomunicaţiile şi sectorul bancar este parte bine prezentată în acest top. De asemenea, sunt şi câteva instituţii de stat, cum ar fi de exemplu Inspectoratul Fiscal sau Ministerul Finanţelor, ceea ce constituie într-un fel o oarecare noutate, în comparaţie cu ediţiile precedente ale studiului.”

Europa Liberă: Cum explicaţi această, cum să zic, noutate, Inspectoratul Fiscal de ce ar fi atât de atractiv? E o percepţie simplă că e un loc în care te poţi afirma într-un mod spectaculos sau de ce?

Vitalie Popa:
„Îmi vine greu să vin cu o interpretare validă a acestui fapt. Presupun că în ediţia de anul viitor vom veni cu mai multe detalii cu referire la aceasta.”

Europa Liberă: Dle Popa, cine sunt beneficiarii acestor studii ale companiei dvs.? Pentru că din câte îmi dau seama ar trebui să rezulte o anumită colaborare cu instituţii ale statului poate în primul rând sau cu diverse companii care ar trebui să fie atente la ceea ce spun rezultatele cercetărilor dvs.

Vitalie Popa:
„Beneficiare sunt în primul rând conducerile instituţiilor de învăţământ superior, fiindcă de fiecare dată în urma acestui studiu către conducerea universităţilor din Moldova sunt expediate rapoarte complete cu referire la acest studiu. De asemenea, suntem foarte interesaţi ca aceste rezultate să le cunoască şi reprezentanţii abilitaţi ai companiilor din Republica Moldova, cei care ţin foarte mult la ceea ce se numeşte brandul de angajator, la imaginea pe care o au printre specialişti, imaginea lor de piaţă la fel. Şi să facă în baza acestui raport concluzii valide privind modul în care se prezintă în faţa specialiştilor şi cum îi atrag şi menţin pe cei mai buni specialişti de pe piaţă.”

Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere şi spuneaţi că realizaţi acest studiu de câţiva ani de zile, care e tendinţa ca să spunem aşa? Moldova devine un mediu mai prietenos pentru tinerii care vor să-şi înceapă viaţa profesională, să-şi facă o carieră, sau lucrurile se înrăutăţesc?

Vitalie Popa:
„Vreau să vă spun că municipiul Chişinău continuă an de an să fie printre preferinţele studenţilor chestionaţi ca şi locaţie pentru viitorul loc de muncă. De asemenea, opţiunea care este în acest studiu, de exemplu, într-un stat occidental unde ar dori să-şi desfăşoare activitatea profesională. Este o opţiune validă doar pentru 14% din studenţii ultimului an şi aici variază foarte mult în funcţie de universitate. Şi vreau să vă spun că acest răspuns nu este în creştere în comparaţie cu anii precedenţi.”
XS
SM
MD
LG