Optimizarea costurilor la încălzirea locuinţei: „Energie și biomasă”

La Chişinău a fost lansat un program care ar putea, în condiţiile Republicii Moldova, stimula o adevărată revoluţie în privinţa încălzirii economicoase şi ecologice a locuinţelor. Pentru început, cel puţin 600 de familii ar urma să se bucura de avantajul de a cumpăra, considerabil mai ieftin, cazane pe bază de biomasă. Vom discuta despre acest program şi despre posibilitatea de a-ţi încălzi casa fără lacrimi din cauza facturilor sau banilor cheltuiţi pentru căldură cu dl Nicolae Zaharia, specialist în dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului Uniunii Europene şi Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare „Energie şi Biomasă”.

Europa Liberă: Aşa dar, dle Zaharia un program care va deschide posibilităţi pentru procurarea de către locuitorii de la sate, în condiţii mai avantajoase, a unor cazane performante ce funcţionează pe bază de biomasă a fost lansat la Chişinău. Un program în cadrul căruia gospodăriile de la ţară, în principal, vor fi încurajate, prin reduceri la preţ din contul unor bani europeni, să-şi procure cazane cu care să-şi încălzească mai ieftin şi mai ecologic casele. Ce trebuie să ştim în primul rând, sumar, despre acest program realizat în cadrul unui proiect mai larg al UE şi Programului Naţiunilor Unite „Energie şi Biomasă”?

Nicolae Zaharia: „Programul este destinat absolut oricărei gospodării din Republica Moldova care doreşte să-şi instaleze ca alternativă cazanul pe biomasă. În cel de-al doilea rând, avantajele pe care le oferă combustibilul pe biomasă sunt evidente. Dacă e să vorbim din punct de vedere economic, costurile pentru încălzirea aceleiaşi suprafeţe ar fi în mod normal îndoite, să spunem aşa. Adică, practica arată că aceeaşi gospodărie cheltuieşte cu 50 de procente mai puţin pentru încălzirea aceleiaşi suprafeţe pe întreaga perioadă a sezonului rece.

Dacă e să vorbim din punct de vedere social, atunci aceşti bani pe care îi plătim noi când procurăm gaze naturale nu vor mai pleca în Rusia, sau în Ucraina pentru cărbune, ci vor rămâne aici în Moldova, servind drept salarii pentru angajaţi sau profit pentru companiile ce produc acest combustibil din sursele locale.”

Europa Liberă: De ce lansarea programului acum, când e primăvară şi lumea mai degrabă doreşte să uite o vreme de necazurile încălzii pe parcursul unei ierni mai grele…

Nicolae Zaharia: „Ştiţi cum se spune: gospodarii îşi fac sanie vara şi căruţă iarna… Ideea este că pentru a procura cazanul, pentru a-l asambla, instala, este nevoie de timp. Dacă o să facem aceste lucruri mai aproape de sezonul rece, am putea să nu reuşim, sau să facem în grabă, lucru ce nu este de dorit, deoarece poate suferi calitatea. De asta am şi început acum, ca să avem timp şi din punct de vedere procedural să selectăm acei beneficiari care doresc să instaleze astfel de cazane şi ulterior să se reuşească cu instalarea, pornirea, testarea…”

Europa Liberă: Înţelegem că circa 600 de gospodării vor beneficia de reduceri la preț pentru procurarea acestor cazane. Cum au fost selectate familiile beneficiare de aceste compensaţii? Sau s-a lăsat totul la voia cumpărătorului liber?

Nicolae Zaharia: „Încă nu s-au selectat gospodăriile. Este vorba doar de lansarea concursului. Noi am lansat un concurs pentru absolut toate gospodăriile casnice care doresc să procure cazanele pe biomasă.

Detaliile pot fi găsite pe site-ul Agenţiei pentru eficienţă energetică sau, alternativ, pe site-ul proiectului „Energie şi biomasă”. Acolo pot fi găsite regulamentul şi cererile de participare. Invit absolut toate gospodăriile casnice care doresc să participe la acest concurs; aşa cum aţi menţionat, criteriile de selectare nu sunt foarte dure. Cât ţine de tehnologiile pe care le pot selecta gospodăriile casnice, noi avem şi o listă de companii care sunt acreditate în program, lista produselor acestor companii, gospodăriile casnice pot selecta cazanul care le place şi, ulterior, pot începe negocierile nemijlocite de procurare şi instalare a cazanului.”

Europa Liberă: Beneficiarii sau cei care-şi vor cumpăra cazanele respective vor trebui să satisfacă anumite condiţii privind starea locuinţelor, privind termoizolarea acestora, de exemplu sau nu are importanţă dacă e vorba de „bordei” sau „palat”?

Nicolae Zaharia: „Este important acest lucru, dar în mare măsură pentru însuşi beneficiar. Ceea ce propunem noi prin acest program este optimizarea costurilor la încălzirea locuinţei. Dacă dvs. sunteţi o persoană care aveţi posibilitatea să investiţi 2-3 mii de euro într-un cazan pe biomasă, împreună cu instalarea, atunci eu sunt sigur că dvs. v-aţi gândit deja la eficienţa energetică şi aveţi deja atât ferestre termopan, cât şi pereţii izolaţi.”

Europa Liberă: Dar cum vă asiguraţi că gospodarii s-au gândit şi la biomasa care ar trebui să existe dacă nu în localitate, atunci măcar prin apropiere?

Nicolae Zaharia: „Este vorba deja de întregul proiectul. Acum am vorbit doar despre program, cât ţine de întreg proiectul, acesta are o abordare complexă. Avem o activitate mare care ţine de instalare de cazane de biomasă în cadrul instituţiilor publice şi avem o componentă mare care se ocupă de dezvoltarea pieţelor.”

Europa Liberă: Întrebarea era de fapt dacă oricine poate, indiferent de locul geografic unde se află şi apropierea de un producător anume?

Nicolae Zaharia: „În primul rând, în Republica Moldova sunt pentru moment în jur de 70 de producători de diferiţi combustibili. Este vorba şi de brichete, şi de peleţi.”

Europa Liberă: Prin urmare, deja e o practică destul de frecventă?

Nicolae Zaharia: „Exact. Mai mult ca atât, proiectul „Energie şi Biomasă”, pe parcursul a doi ani deja a instalat cazane pe biomasă în cadrul instituţiilor publice. Aceste instituţii deja se încălzesc cu biomasă.

Dacă e să vorbim despre vecinătatea producătorilor, noi, ca şi proiect, încercăm să publicăm acea informaţie care ţine de producători şi în momentul când va exista o solicitare, o vom plasa pe site-ul nostru, ca cei doritori ce vor solicita procurare de combustibil să ştie la cine să se adreseze.

Europa Liberă: Intenţii sau strategii de a face viaţa mai uşoară sătenilor iarna în privinţa încălzirii locuinţelor au mai fost. Povestea încălzirii cu gaze, de exemplu, a avut un sfârşit trist – pe o majoritatea a sătenilor nu-i ţine cureaua când e vorba de cheltuieli. În cazul acestui program de ce ar fi mai multă siguranţă că va reuşi? S-a făcut, de exemplu, vreun studiu care să arate că cel puţin populaţia va fi în stare să cumpere aşa ceva până a ajunge să se bucure de preţuri mici pentru încălzire?

Nicolae Zaharia: „Orice activitate este o provocare. Noi suntem siguri că sunt şi persoane care sunt optimiste la capitolul utilizarea de biomasă, sunt şi persoane care văd mai multe părţi negative în utilizarea biomasei drept combustibil.”

Europa Liberă: Dar nu ne vom trezi, în ani, că paiele vor costa cât gazele?

Nicolae Zaharia: „Este adevărat că o parte din biomasa existentă în Republica Moldova o reprezintă paiele, dar noi nu excludem restul tipurilor de biomasă din utilizarea bio-combustibilului. Sunt paie, sunt deşeuri de la creşterea porumbului, sunt foarte multe tipuri care nu depind de paie. Dacă n-o să existe paie, o să existe altceva care o să înlocuiască cu succes.”

Europa Liberă: Ideea este că la un moment dat producătorii ar putea scumpi aceste produse, din varii motive?

Nicolae Zaharia: „Exact. Ceea ce face proiectul la capitolul dat este acordarea de echipament printr-un mecanism de leasing acelor producători care doresc să producă combustibili. Ce vrem să obţinem cu asta? Suntem foarte conştienţi că nu putem interveni pe piaţă şi să le spunem producătorilor: produceţi mai mult, sau produceţi mai puţin, sau micşoraţi preţurile. Pentru a micşora preţurile sau a le aduce la un nivel optim, noi încercăm să înmulţim numărul producătorilor de combustibil, să creştem gradul de concurenţă şi competitivitate a produselor pe piaţă. Respectiv, aşa vom obţine un preţ accesibil pentru toţi şi o piaţă nouă, adică o piaţă de producere a combustibilului din biomasă.”

Europa Liberă: Ca să revenim la un alt aspect mai practic, pentru mulţi, preţurile ce variază între 3.000 şi 10.000 de euro per cazan, cât pare să coste, constituie nişte sume astronomice. E o situaţie în care există vreo posibilitate să se ţină cont de faptul că anumite categorii de populaţie, pensionarii în primul rând, pot rămâne în afara competiţiei pentru o viaţă mai caldă iarna?

Nicolae Zaharia: „Ideea este că, atunci când a fost lansarea programului, ziceam de trei mii de euro, dar în cazul când se doreşte obţinerea de subvenţii maxime, adică acele 30 de procente, ar reprezenta o mie de euro, adică suma maximă pe care o acordăm ca şi subvenţie.

Ce ţine de tipologia cazanelor, ea este foarte diferită şi începe nu de la trei mii de euro, ci de la o mie, 1500. Adică, în mod normal, dacă cineva o să facă o investiţie de 1500 de euro, subvenţia va reprezenta 500.

Cât ţine de cazane cu preţul de zece mii de euro, desigur acest lucru nu şi-l poate permite nici pătura mijlocie. Este un produs de lux, care deja poate fi instalat în câteva case din republica Moldova, dar el nu este obiectul ţintă al programului. Ceea ce vedem noi ca scop în acest program este ca şi gospodăriile casnice să aibă acces; şi această sumă de o mie de euro, ca subvenţie, a fost identificată drept suma subvenţiei pe care gospodăriile casnice, atât rurale, cât şi urbane, ar fi gata să o cheltuiască pentru a procura cazane. Dacă e să vorbim de subvenţia de o mie de euro, înseamnă că ei sunt gata să investească trei mii de euro pentru a obţine această mie de euro ca subvenţie.”