Linkuri accesibilitate

„Noi nu înregistrăm cetăţenii transnistreni. Noi lucrăm numai cu persoanele străine.”


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Chişinăul regretă că Tiraspolul interpretează în mod eronat intenţia de a face mai uşoară evidenţa cetăţenilor străini. „Noi doar nu înregistrăm cetăţenii transnistreni. Noi lucrăm numai cu persoanele străine”, spune invitata noastră, Olga Poalelungi, şefa Biroului Migraţie şi Azi din Chişinău. Şi… pe ce se axează cooperarea R. Moldova, un stat neutru, cu Alianţa Nord-Atlantică? Căutăm răspuns astăzi de la viceministrul afacerilor externe, Andrei Popov.

***

Aşadar, anunțul autorităților de la Chișinău că ar putea introduce de luna viitoare controale ale circulației de persoane la granița administrativă cu regiunea transnistreană a provocat critici aspre la Tiraspol. Anunțul a fost criticat chiar dacă Chișinăul a spus că aceste controale îi vor viza doar pe cetățenii străini, nu și pe locuitorii din stânga Nistrului pe care îi consideră cetățeni moldoveni. Despre motivaţia Chişinăului şi reacția Tiraspolului Valentina Ursu a stat de vorbă cu Olga Poalelungi, şefa Biroului pentru Migraţie şi Azil al Republicii Moldova:


Europa Liberă: Peste puţin timp, mai exact, începând cu luna mai, autorităţile de la Chişinău ar putea să introducă elemente de control asupra migraţiei în Zona de Securitate. Tiraspolul a reacţionat imediat, exprimându-şi îngrijorarea, iar demnitarii de la Chişinău spun că această procedură în nicun caz nu-i vizează pe locuitorii celor două maluri ale Nistrului, ci doar pe cetăţenii străini. Doamnă Poalelungi, vă propun să faceţi precizările de rigoare asupra acestei decizii de a deschide, din luna mai, 6 puncte interne de control, în 6 localităţi situate pe acest segment transnistrean.

Olga Poalelungi

Olga Poalelungi

Olga Poalelungi: „Deci, în primul rând, se cere o gestionare eficientă a fluxurilor migraţionale pe teritoriul ţării. Aceasta este absolut necesară, din punct de vedere al imperativelor economice, demografice, dar şi securităţii statului. Nu e nimic rău în aceea că fiecare stat încearcă să facă, cel puţin, o evidenţă a străinilor aflaţi pe teritoriul său. Aspectul acesta, pe linia administrativă, cu raionale de est ale Republicii Moldova, prezintă anumite dificultăţi, în asigurarea evidenţelor. Deci, în scopul asigurării unei evidenţe mai depline a străinilor, s-a propus un mecanism foarte simplu de înregistrare a străinilor, inclusiv la punctele de trecere existente, pe segmentul transnistrean. Nu se instituie puncte noi, categoric nu. E vorba de aceleaşi puncte vamale şi de control mixt, care au existat din anul 2007. Deci, pe teritoriul Republicii Moldova, există din 2007 norma care prevede că străinii, care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova, sunt obligaţi să se înregistreze, în termen de 72 de ore, la Întreprinderea de Stat CRIS „Registru”. E vorba de existenţa unui mecanism, care prevede înregistrarea străinilor. Aici mă refer la cetăţenii din Germania, din Liban, din Federaţia Rusă, din Ucraina, intraţi prin segmentul transnistrean, străini, care până acuma era în drept să se înregistreze la orişicare oficiu teritorial de documentare a populaţiei, CRIS „Registru”, spunem noi. Or, acum, pentru a facilita posibilitatea străinilor să nu intre prin centrele raionale sau prin Chişinău, să caute unde e modelul de înregistrare, la punctele existente pe segmentul transnistrean li se oferă posibilitatea, pur şi simplu, înregistrării, în punctul de trecere. E opţională înregistrarea, dacă cetăţeanul străin nu doreşte în punctul de trecere, poate să se înregistreze la orişicare oficiu teritoriul, la ghişeele Biroului Migraţie şi Azil din Chişinău, Comrat sau Bălţi. Pur şi simplu, se acordă un serviciu mai aproape de cetăţean.”

Europa Liberă: Deci cetăţenii din stânga Nistrului nu nimeresc sub incidenţa acestor rigori?

Olga Poalelungi: „Nu, categoric nu nimeresc. E vorba de cetăţeanul străin, care are mai multe opţiuni de înregistrare. E facilitarea înregistrării.”

Europa Liberă: Dar a existat un flux care vă îngrijora, din partea stângă, pe teritoriul din dreapta Nistrului?

Olga Poalelungi: „Trebuie să vedem evidenţele care vor fi făcute, fiindcă existau evidenţele la CRIS „Registru”, posibil că ele erau un pic mai altele sau mai diferite, acuma vom avea o evidenţă mai deplină. Dar, spun încă o dată, nu se introduc puncte noi, nu se introduc mecanisme noi.”

Europa Liberă: Şi totuşi se spune că asigurarea unui control mai bun asupra migraţiunii este una din condiţiile pe care Republica Moldova trebuie să o onoreze, pentru ca cetăţenii săi, inclusiv cei din stânga Nistrului, să poată călători fără vize în ţările Uniunii Europene.

Olga Poalelungi: „Nu aş spune că e o cerinţă. Este o datorie de a noastră de a reglementa mai eficient fluxurile migraţionale. Este un mecanism care simplifică procedura de înregistrare a străinilor, în genere, pe teritoriul Republicii Moldova. Altceva e că modalitatea în care se mediatizează chestia aceasta de partea transnistreană este absolut diferită de mecanismul propus, foarte simplu şi foarte explicit.”

Europa Liberă: De ce ei mediatizează în altă interpretare acest lucru, acest aspect al problemei?

Statuia lui Lenin la Tiraspol

Statuia lui Lenin la Tiraspol

Olga Poalelungi: „Evident, acest aspect al problemei poartă mai mult o conotaţie politică. Dar spun, din start, că nu este vorba de deschiderea punctelor noi. E vorba de prezentarea aceluiaşi serviciu, care a existat şi până acuma în teritoriu şi nu este nicio restricţionare, categoric, pentru cetăţenii Republicii Moldova sau locuitorii Transnistriei. Deci serviciul se oferă cetăţenilor străini, intraţi prin segmentul transnistrean, mai ales, că dumnealor au mai multe opţiuni de asigurare a evidenţei şi înregistrării, se face gratis, se face benevol, numai prin scanarea paşaportului.”

Europa Liberă: Dar o migraţie ilegală se atesta până acuma în zona de securitate?

Olga Poalelungi: „Îmi vine foarte greu să vă spun chestia aceasta. Dumneavoastră legaţi două aspecte diferite, evidenţa şi lucrurile care ţin de migraţia ilegală, deci, cu încălcarea regimului de şedere, pe care le asigură alte structuri. Noi asigurăm monitorizarea fluxurilor, prin unele măsuri mai eficiente de înregistrare a străinilor, inclusiv prin punctele de monitorizare şi de evidenţă – aşa să le numim – fiindcă sunt mai aproape de cetăţeanul străin, pot oferi aceste servicii.”

Europa Liberă: Faptul că eu merg în Transnistria şi mi se cere să perfectez un document care ţine de migraţie e corect?

Olga Poalelungi: „Sigur că nu. De aceea noi şi spunem că avem o abordare absolut diametrală faţă de acei care o propun şi o provoacă în mod conştient, autorităţile locale. Noi doar nu înregistrăm cetăţenii transnistreni. Noi lucrăm numai cu persoanele străine.”

Europa Liberă: Eu de ce sunt impusă să completez acel formular, precum că merg în regiunea de est a Republicii Moldova?

Vama transnistreană

Vama transnistreană

Olga Poalelungi: „Dumneavoastră completaţi aşa-numita „migraţionaya karta” a serviciilor (transnistrene – n.r.), care e copiată, unu la unu, din practica altor state, practica Federaţiei Ruse sau a Belarusului şi este o abordare absolut subiectivă şi voluntaristă faţă de cetăţenii Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi de ce nu insistaţi ca autorităţile de acolo să elimine această procedură, care nici pe departe nu e una legală?

Olga Poalelungi: „Nu e vorba că insistăm noi, ca Birou al Migraţiei şi Azil. Sunt negocierile care se duc în formatul „5+2”. Negocierile sunt destul de dificile şi anevoioase. Îmi pare foarte rău că o simplă propunere de eficientizare a evidenţei cetăţenilor străini, care intră pe segmentul transnistrean – care reduce cheltuielile de timp, nu e legată cu cheltuieli suplimentare deloc – este absolut inversată de partea transnistreană. De aceasta îmi pare foarte rău. Populaţia este, pur şi simplu, dezinformată şi chestiile acestea sigur că trebuie depăşite. Nu poţi insista aici, în mod unilateral, să schimbe, să nu schimbe. Am vrut să spun că, pur şi simplu, toate aspectele se discută în formatul acesta de negocieri. Noi nu putem insista, nu putem provoca, nu putem să impunem...”

Europa Liberă: Deci ceea ce se va decide în cadrul formatului de negocieri „5+2” aceea va rămâne valabil?

Olga Poalelungi: „Ei trebuie să fie receptivi. Cel puţin, toate chestiile acestea se discută în formatul de negocieri. Într-adevăr este o problemă de a facilita evidenţa, se face gratis acest lucru, mecanismul a existat întotdeauna, străinii se înregistrau.”

Europa Liberă: Se pare totuşi că înregistrarea temporară a străinilor este o măsură absolut normală în orice ţară din lume, iar în Moldova se practică de aproape două decenii. Noutatea în ce constă? Ce înseamnă pentru autorităţile din stânga Nistrului?

Olga Poalelungi: „Dar nu înseamnă nimic. Pur şi simplu, ei folosesc acest subiect ca un pretext, pentru a-l mediatiza incorect şi a duce în eroare populaţia, în fond, fiindcă procedura respectivă nu se referă la locuitorii din stânga Nistrului, nu introduce mecanisme şi proceduri noi care nu au existat până acuma. Deci nu e nimic care nu se cunoştea de partea transnistreană. Unicul lucru e că noi am extins acordarea serviciului de evidenţă, de la o structură, la mai multe structuri. Deci toate subdiviziunile teritoriale ale Întreprinderii de Stat CRIS „Registru”, Biroul Migraţiei şi Azil, fie că aici, fie că în Chişinău, în Comrat sau în Bălţi, la aceste puncte, oferă un spectru foarte larg de posibilităţi şi persoana străină decide să se înregistreze sau nu. Dar extinderea subiecţilor care asigură evidenţa e în favoarea străinilor.”

Europa Liberă: Olga Poalelungi, şefa Biroului Migraţie şi Azil.

***

Europa Liberă: Pe ce se axează cooperarea R. Moldova, un stat neutru, cu Alianţa Nord-Atlantică? Ce proiecte concrete se derulează în Moldova cu sprijinul NATO? Întrebări la care Valentina Ursu a căutat răspuns de la viceministrul afacerilor externe Andrei Popov, pe marginea unei recente vizite întreprinse de oficialul moldovean la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Andrei Popov

Andrei Popov

Andrei Popov: „Sunt două perspective pe care încercăm să le armonizăm. Republica Moldova, ca un stat suveran şi independent, cu propriile sale interese naţionale, devenite documente şi în programe, şi în strategii, îşi promovează, folosind propriul său instrumentariu disponibil, interesul acesta naţional, în plan extern. Acest lucru primează, ce este în interesul Republicii Moldova. Şi aici, foarte hotărât, ferm şi calm: intensificarea cooperării dintre ţara noastră şi Alianţa Nord-Atlantică, ridicarea acestei cooperări chiar şi la nivelul cooperării existente dintre statul vecin, Ucraina şi Alianţa Nord-Atlantică.

Bunăoară, Ucraina este un contribuitor foarte activ la mai multe misiuni de pacificare NATO, sub mandat ONU. Acuma am discutat şi cu ambasadorul Ucrainei la NATO, colegul nostru, fostul viceministru, domnul Igor Dolgov, care îmi povestea cum acum Ucraina pregăteşte o flotilă, principala sa corabie, o trimite în regiunea Somaliei, pentru a participa în operaţiuni NATO şi UE de combatere a fenomenului piraterismului. Şi pentru această operaţiune, din bugetul statului, din propriii bani alocă 11 milioane de dolari. Sau, bunăoară, aceeaşi Ucraina, de mai mult de 10 ani, participă cu forţe de menţinere a păcii, un întreg contingent în Balcani, bunăoară, în Kosovo. Ucraina este unul din participanţii activi, în operaţiunea KFOR, în prezent sunt 163 de soldaţi. Şi acest lucru se întâmplă, în pofida statutului recent declarat al Ucrainei de stat în afara blocurilor militare.

Pe de altă parte, promovându-ne independent şi, în funcţie de propriile interese, politicile noastre, inclusiv în domeniul securităţii, nu putem face abstracţie de modul cum suntem percepuţi de alţi parteneri atât la Est, cât şi la Vest. Mă voi referi întâi la partenerii occidentali, şi ei aşteaptă o politică coerentă, o politică previzibilă şi o politică responsabilă şi capacitatea de a ne prioritiza acţiunile şi nu a veni cu nişte obiective declarative care poate ar suna frumos în anumite segmente, dar ar fi cu totul nerealiste. Niciodată nu am auzit din partea unui interlocutor la NATO nici măcar o aluzie că ar fi fost bine ca Moldova să îşi revadă statutul de neutralitate. Niciodată, în cei 3,5 ani, cât mă aflu în funcţia de viceministru de externe şi acţionez cu nivelul decizional, aş spune, al acestei Alianţe, nu am auzit nici măcar o aluzie în acest sens.”

Europa Liberă: Deşi sunt experţi care spun că avantajele ar fi mari, în eventualitatea unei aderări la NATO. Dar Moldova a declarat tranşant că rămâne a fi neutră, din moment ce are şi conflictul transnistrean, şi în Constituţie este consfinţit acest lucru.

Andrei Popov: „E vorba de realităţi. Ştiţi cât de bine e ca Republica Moldova să fie membru permanent în Consiliul de Securitate? Sau cât de bine e ca Republica Moldova să fie, să zicem, acum membru în Uniunea Europeană? Dar sunt unele obiective care sunt nerealizabile. Bunăoară, spre deosebire de obiectivul aderării la Uniunea Europeană – care ţine de termen mediu şi lung şi este unul perfect realizabil, şi este un obiectiv fundamental – obiectul transformării Republicii Moldova în membru permanent al Consiliului de Securitate ONU este unul irealizabil. Şi încercarea de a-l promova, de dragul înţelegerii cât de bine ar fi fost ca să fim acolo va avea doar efecte contraproductive.

Acelaşi lucru, în opinia mea, se referă şi la NATO. Pe de o parte, indiscutabil că exemplul ţărilor din vecinătatea noastră – Polonia, Lituania, România – a demonstrat că în cadrul procesului de aderare la NATO, aceste state au reuşit să îşi organizeze reformele în domeniul sectorului de securitate, care au susţinut şi reformele ce ţin de integrarea europeană. Statutul de membru NATO pentru aceste state a adus un plus de securitate. Aceste state, prin aderarea la NATO, au devenit participanţi nu doar la discuţii, dar şi la implementarea marilor decizii, - nu doar de pe continentul european sau din spaţiul euro-atlantic, - şi prin NATO contribuie la promovarea securităţii şi sporesc credibilitatea statelor sale ca actori internaţionali garanţia umbrelei NATO pentru investiţii.

Cunoaştem foarte bine care sunt avantajele, dar Republica Moldova nu doar cu conflictul transnistrean nesoluţionat şi prezenţa militară a Federaţiei Ruse, dar şi cu specificul structurii populaţiei, opţiunilor divizate, predominării inerţiale a unor clişee vizavi de NATO şi necesităţii de a ne concentra pe ceea ce uneşte societatea, în opinia mea, ar fi cu totul şi cu totul nepotrivit să abordăm acest subiect în termenii unei politici ireale.

Dimpotrivă, trebuie să facem totul, ca să facem din conceptul neutralităţii permanente a Republicii Moldova o politică credibilă şi eficientă. Iar pentru aceasta ne consultăm foarte intens cu statele neutre membre ale Uniunii Europene – Suedia, Finlanda, Irlanda, Austria şi cu Elveţia care nu este membră UE – şi care au demonstrat două lucruri, că, pe de o parte, calitatea de stat neutru nu intră în nicio contradicţie cu obiectivul de a contribui activ la promovarea stabilităţii şi securităţii inclusiv prin participarea la operaţiuni de menţinere a păcii conduse de NATO, sub mandat ONU. Austria, în prezent, are 1600 de soldaţi în asemenea operaţiuni. Iar, pe de altă parte, categoric combat hotărât această greşită şi nu avem timp acuma să aducem argumente poate, dar, cu altă ocazie, cu mare plăcere, nu există nicio contradicţie, repet, dintre statutul de neutralitate şi obiectivul de integrare europeană. Poţi să te integrezi în Uniunea Europeană, fără să aderi la NATO.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, cu susţinerea Alianţei Nord-Atlantice au fost implementate mai multe proiecte de un real folos pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mă refer şi la neutralizarea pesticidelor, foarte dăunătoare pentru sănătatea populaţiei. A fost o asistenţă destul de consistentă financiară.

Andrei Popov: „NATO este unul din partenerii care în limita a ceea ce prevede Planul de Acţiuni şi ceea ce poate şi obişnuieşte să facă în partea nemilitară, - şi NATO de mult nu mai este o organizaţie miliară, este, în primul rând, o organizaţie politică şi după aceea militară, - din 2001, după ce am semnat un memorandum cu Agenţia NATO de menţinere şi aprovizionare tehnică, aşa-numită NAMSA, am realizat două proiecte. În primul rând, am reuşit să distrugem 11.000 de mine antipersonal. Potenţial, fiecare din această mină era destinată pentru a ucide un om care ar fi călcat pe această mină. Şi procesul de distrugere este foarte costisitor, şi foarte important, tehnologic complex şi complicat, nu avem tehnologia respectivă. Şi doi: au fost lichidate 250 de metri cubi de combustibil rachetar de tip melanj care este extrem de toxic şi, de asemenea, nu am avut capacităţi de a-l distruge. Costul proiectului a fost de circa un milion de dolari. Dar iată că am reuşit să îl finalizăm.

În prezent, realizăm un alt proiect cu NATO, unul care prevede lichidarea şi distrugerea a circa 1300 de tone de pesticide periculoase, acumulate încă din perioada sovietică, stocate la câteva depozite şi care putrezesc şi ameninţă securitatea, să se infiltreze în soluri. Or, cu ajutorul NATO, aceste pesticide au fost adunate din toată Republica Moldova, practic din fiecare raion, stocate şi reambalate în ambalaj potrivit, în câteva depozite şi acuma colectăm bani, cu ajutorul statelor membre, pentru a lichida aceste pesticide. Statele membre au contribuit deja cu peste o jumătate de milion de dolari, Republica Moldova are şi ea angajamente şi, în următoarele luni, urmează să demareze acţiunea de distrugere a acestor pesticide şi este o expresie a susţinerii acordate de NATO în domeniul non-militar, în interesul şi în înţelesul cetăţenilor.

Un alt exemplu grăitor şi în cadrul vizitei mele la NATO am discutat cu doi adjuncţi ai secretarului general NATO, - cu adjunctul pentru probleme politice Dirk Brengelmann şi cu adjunctul pentru noile ameninţări Gábor Iklódy, - despre cooperarea în domeniul securităţii cibernetice. Este un nou fenomen, un nou risc şi o ameninţare în creştere. Mai multe state, nu doar companii private sunt ameninţate şi actualele tehnologii, pe de o parte, dependenţa de computere şi de reţele informaţionale uşurează viaţa, pe de altă parte, faptul că noi depindem tot mai mult de calculatoare şi de reţele de comunicare ne face mai vulnerabili. Nu voi da denumirea ţării, dar anul trecut, printr-un virus infiltrat, 30.000 de calculatoare, care asigurau sistemul de extragere şi transportare a ţiţeiului, într-o ţară mare, producător de ţiţei, a fost paralizat, computerele au fost distruse şi respectiva ţară a suferit daune în valoare de câteva miliarde de dolari. Or, există infrastructură critică, asigurarea cu apă potabilă, asigurarea cu energie electrică şi altele care depind de funcţionarea sistemului informaţional. Protecţia acestui sistem devine o prioritate. Republica Moldova are capacităţi limitate, NATO are experienţă şi tehnologii dezvoltate, cooperăm şi în acest domeniu.

Până la sfârşitul anului – am discutat şi acesta a fost un rezultat concret al discuţiilor cu Gábor Iklódy, asistentul secretarului general pentru probleme de ameninţări moderne, am convenit să organizăm, unu: o vizită de documentare a experţilor NATO în Republica Moldova, care să facă o evaluare a ceea ce avem noi la ora actuală; doi: să organizăm, până la sfârşitul anului, un seminar internaţional, care să aducă cele mai bune practici; şi trei: să lansăm un mecanism de consultări şi interacţiuni în domeniul sporirii securităţii cibernetice în Moldova, parteneri fiind Centrul de Securitate Cibernetică creat acum 2 ani.”

Europa Liberă: Opinia viceministrului de externe Andrei Popov, consemnată de Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG