Linkuri accesibilitate

Apa nu a mai apărut în ţevi nici vineri, nici sîmbătă, nici duminică, şi nici luni, la amiază, nu era.



Nenea Serj e un cunoscut de-al meu şi locuieşte în capitală, într-un bloc de pe strada Traian. În dimineaţa zilei de vineri nenea Serj a constatat, uimit, că ţevile şi robinetele din apartamentul lui nu mai conţineau nici un strop de apă. Scotocind prin memorie, nenea Serj îşi aminti că văzuse mai demult, pe uşa scării, un avertisment al companiei Apă-Canal. Furnizorul anunţa locatarii că va lăsa blocul fără apă dacă rău-platnicii nu-şi vor achita datoriile. Se vede că rău-platnicii au ignorat avertismentul de vreme ce vineri livrarea apei a fost oprită pentru blocul întreg.

Nenea Serj m-a sunat vineri, iar vocea lui era plină de amărăciune. Nenea Serj nu înţeleagea de ce el, omul care plăteşte mereu facturile, e băgat în aceeaşi oală cu rău-platnicii. Şi se aştepta că va avea parte de zile grele, fără apă, în continuare.

„Probabil, exagerezi. Peste o zi o să vă dea apă...” am încercat eu să-l îmbărbătez.
„Nu, nu ne vor da. Ei vor să ne pedepsească pe toţi, nu numai pe datornici. Ei vor ca noi să-i convingem pe datornici să plătească, dar eu unul n-o să mişc un deget. Pe mine datornicii lor nu mă interesează. Şi-apoi datornicii aceştia ar putea şi să te înjure dacă îi deranjezi...” a spus cu năduf nenea Serj.

Din nefericire, temerile cele mai sumbre ale lui nenea Serj s-au adeverit în zilele următoare. Apa nu a mai apărut în ţevi nici vineri, nici sîmbătă, nici duminică, şi nici luni, la amiază, nu era. Nenea Serj a început să aducă apă de la o fîntînă arteziană, o îndeletnicire destul de anevoioasă date fiind distanţa şi absenţa maşinii. Avea nevoie însă de multă apă: să spele vasele, să spele legumele, să facă mîncare, să se spele pe dinţi şi pe mîini, să toarne apă în WC... Noroc că era holtei şi nu avea o familie în grija lui.

Chiar şi aşa, a trebuit să se strecoare în lavaboul unui camin din preajmă pentru a-şi umple un vas de material plastic de 6 litri. Pe coridorul căminului, un bărbat zdravăn i-a strigat cu furie: „Ei, tu, cu buteliu! Nu cumva furi apî?” Şi nenea Serj a iuţit pasul, înfricoşat şi umilit, iar cînd a ajuns acasă, inima stătea să-i sară din piept.

Luni, la amiază, am vorbit cu nenea Serj şi l-am întrebat cum se descurcă. Se descurca rău. Trei zile fără apă îl cam istoviseră şi îl înrăiseră. Pentru a putea continua lupta cu Apă-Canal, nenea Serj se pregătea să rămînă pe noapte la un prieten. Dar nici acum nu voia să-şi responsabilizeze vecinii rău-platnici. Datornicii nu erau problema lui. Nenea Serj a rostit asta cu multă convingere.
XS
SM
MD
LG