Linkuri accesibilitate

Lecţia evenimentelor din aprilie 2009 e că deturnarea normelor democratice se răzbună, mai devreme sau mai târziu


Una din fotografiil din expoziția dedicată evenimentelor din aprilie 2009 organizată de tineretul liberal în grădina publică de de la Chișinău, 7 aprilie 2013.

Una din fotografiil din expoziția dedicată evenimentelor din aprilie 2009 organizată de tineretul liberal în grădina publică de de la Chișinău, 7 aprilie 2013.

Gheorghe Cojocaru în dialog cu Vasile Botnaru.


La patru ani de la tulburările de la 7 aprilie 2009, când au fost devastate clădirile parlamentului și președinției dominate atunci de comuniști, iar apoi sute de tineri au fost vânați și bătuți de poliție, în stradă sau în comisariate, Vasile Botnaru a discutat cu istoricul Gheorghe Cojocaru despre lecția celor întâmplate:

Gheorghe Cojocaru: „Cu patru ani în urmă, în aceste zile, Chişinăul, ca şi toată populaţia Republicii Moldova, asista pe viu la o adevărată vânătoare de oameni: ziua în amiaza mare sau noaptea pe nevăzute, sute de tineri erau hăituiţi, prinşi de oamenii legii, maltrataţi şi aruncaţi prin beciurile comisariatelor de poliţie, unde li se smulgeau depoziţii prin aplicarea torturii. Istoria acelor zile a imortalizat groaza din ochii mamelor care-şi căutau copiii pe la porţile comisariatelor de poliţie, durerea şi disperarea unor părinţi care-şi petreceau pe ultimul drum fiii omorâţi în bătaie, în centrul capitalei… Scuzele întârziate ale ministrului actual de interne nu pot şterge ceea ce s-a întâmplat patru ani în urmă.”

Europa Liberă: Ceea ce numim noi 7 aprilie 2009 are două componente: revolta tinerilor - justificată, din punctul lor de vedere, după ce li s-a furat votul pentru viitor - şi protestul care a luat forme violente. De ce s-a recurs la aceste metode barbare de represiune?

Gheorghe Cojocaru:
„În fapt, acel început de aprilie 2009 înregistra agonia unui regim care a tratat cu brutalitate normele elementare democratice şi a desconsiderat dreptul la expresie al opoziţiei politice şi civice. Autorităţile comuniste de atunci au cultivat dreptul forţei, în detrimentul forţei dreptului, au edificat un regim poliţienesc represiv şi iraţional care în situaţiile critice şi-a demonstrat incapacitatea instituţională, pentru a încerca o reabilitare întârziată în faţa responsabililor de atunci, recurgând la aplicarea terorii în masă. Din punct de vedere ideologic, dacă se poate spune aşa, din momentul în care s-a declarat de sus, din cele mai înalte cabinete ale puterii, că ar fi în curs de derulare o lovitură de stat, organelor de forţă li s-au dezlegat mâinile.”

Europa Liberă: Din acel aprilie 2009 au trecut patru ani, dintre care, cel puţin, trei deja sunt pe seama guvernării democratice. Prin urmare, putem să ne întrebăm dacă s-a reformat poliţia şi structurile de forţă, au devenit ele previzibile? Cum vor reacţiona acestea, în nişte eventuale situaţii de criză, în ziua de astăzi?

Gheorghe Cojocaru:
„Este dificil de constatat dacă structurile de forţă s-au reformat sau nu şi cum se vor comporta în situaţii complicate de criză. Organele respective trebuie să aibă capacitatea şi abilitatea de a face faţă situaţiilor de criză, neforţând şi neabuzând de cadrul legal, ci, dimpotrivă, în deplin respect faţă de litera legii. Dar este limpede că, înainte de toate, factorii decizionali sunt cei care poartă responsabilitatea politică majoră pentru modul în care aceste structuri de forţă reacţionează, într-o situaţie sau alta de criză. Aceste structuri nu trebuie transformate în ţapi ispăşitori ai unor decizii ilegale.”

Europa Liberă: Poliţia oricum este între Scilla şi Caribda. Atunci când opoziţia comunistă forţează uşa preşedinţiei, ei trebuie să acţioneze, dar sunt chiar alăturea camerele de luat vederi sau când grupuri de protestatari urcă chiar pe scările Parlamentului şi astfel, de fapt, intră în zona de interdicţie de 50 de metri. Deci, care ar fi lecţia pe care trebuie să o însuşească guvernarea actuală - sau care mai este în exerciţiul funcţiunii - din ceea ce s-a întâmplat acum patru ani, după protestele din 7 aprilie?

Gheorghe Cojocaru:
„Cu patru ani în urmă, evenimentele din Republica Moldova făceau înconjurul lumii şi au scos la iveală imaginea unei guvernări crispate care a aruncat acuzaţii, în stânga şi-n dreapta, a acuzat statele vecine sau conspiraţii internaţionale de destabilizarea situaţiei interne, a aplicat teroarea în masă pentru a se menţine la putere, dar n-a fost în stare să realizeze că purta ea însăşi întreaga responsabilitate pentru cele ce s-au întâmplat.

Lecţia, care ar trebui însuşită din toate aceste evenimente, începând cu cele din 7 aprilie 2009 încoace arată că deturnarea normelor democratice, mai devreme sau mai târziu, se răzbună, iar datoria celor care ajung la guvernare este să consolideze, pas cu pas, cadrul democratic şi să-l facă ireversibil.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG