Linkuri accesibilitate

Toate sondajele indică faptul că popularitatea preşedintelui François Hollande şi a premierului Jean-Marc Ayrault este în cădere liberă.

Un sondaj dat publicităţii săptămîna aceasta de Opinion Way şi de „Le Figaro” arată că 77% dintre francezi consideră că oamenii politici sînt corupţi; 36% încearcă, faţă de aleşii lor, un sentiment de dezgust, 32% un sentiment de neîncredere şi doar 1%, reţineţi: 1% - un sentiment de respect. E pentru prima oară, în sondajele de acest gen, cînd sentimentul de dezgust este predominant. În fine, doar 9% dintre cei intervievaţi manifestă un interes real pentru politică; normal, din moment ce majoritatea au o imagine catastrofală despre politicieni. O treime dintre francezi ar dori acum dizolvarea Adunării Naţionale şi organizarea de noi alegeri, considerînd că actuala majoritate socialistă s-a compromis şi a decepţionat.

De cîteva luni toate sondajele indicau faptul că popularitatea preşedintelui François Hollande şi a premierului Jean-Marc Ayrault este în cădere liberă. Lucrurile s-au precipitat, se ştie, din cauza scandalului Jérôme Cahuzac. După ce declarase, cu mîna pe inimă şi privindu-i în ochi pe interlocutori, că nu are şi nu a avut niciodată un cont bancar în străinătate, fostul ministru al bugetului a recunoscut că a minţit şi că a ascuns o importantă sumă de bani întîi în Elveţia şi apoi în Singapore. Cum să nu se năruie, în aceste condiţii, încrederea în politicieni?

Afacerea Jérôme Cahuzac a declanşat o campanie febrilă, impulsionată de însuşi şeful statului, vizînd asanarea vieţii politice. Miniştri, personalităţi ale majorităţii şi ale opoziţiei s-au grăbit să-şi declare bunurile materiale şi veniturile. Harlem Désir, secretarul general al partidului socialist francez, a avansat chiar ideea năstruşnică a organizării unui referendum pe tema: „Vreţi o republică exemplară”? Ca şi cum răspunsul la această întrebare n-ar fi dinainte cunoscut...

Numai că, aşa cum bine s-a observat, dezideratul transparenţei nu este eficient decît dacă cei în cauză respectă codurile sincerităţii şi ale onestităţii. Francezii ar trebui să înveţe cîte ceva din experienţa românească. După lege, toţi miniştrii, toţi parlamentarii, diplomaţii, precum şi toţi cei care ocupă funcţii de conducere în sistemul bugetar sînt obligaţi să-şi facă publice declaraţiile de avere. Rezultatul? Firme şi conturi bancare trecute pe numele fiilor, fraţilor, cumnaţilor, verişorilor, nenumărate situaţii de conflict de interese care intră în atenţia Agenţiei naţionale de integritate. Iată cum transparenţa devine o ficţiune. Iar în mentalul colectiv s-a instalat temeinic convingerea că politica e o cale sigură către căpătuială.
XS
SM
MD
LG