Linkuri accesibilitate

De ce Mihai Ghimpu vrea să „penalizeze” presa


Propunerea liderului liberal de a reintroduce pedeapsa penală pentru jurnalişti a atras critici dure din partea organizaţiilor de presă.


„Un pas înapoi” astfel califică apărătorii libertăţii de exprimare din Republica Moldova o eventuală reintroducere a pedepsei penale pentru jurnalişti. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a atras critici din partea organizaţiilor de presă după ce a ameninţat jurnaliştii că va insista pe revenirea la pedeapsa penală pentru ceea ce deputatul a numit „depăşirea limitelor de către presă”. Un articol care prevedea sancţiunea cu închisoarea pentru calomnie a fost exclus din Codul Penal în 2004, când la guvernare se afla Partidul Comuniştilor. Relatează Diana Răileanu:

În urmă cu nouă ani, parlamentul de la Chişinău motiva decizia de a exclude din Codul Penal articolul ce prevedea privarea de libertate a jurnaliştilor vinovaţi de calomnie, prin faptul că o astfel de pedeapsă ar fi „nejustificat de severă”.

La părerea organizaţiilor de media acea decizie a fost, totuşi, insuficientă. Şi asta pentru că jurnaliştii sunt ameninţaţi, în schimb, de eventuale amenzi exorbitante, în condiţiile în care Codul Civil nu stabileşte un plafon al amenzilor aplicate pentru articole şi emisiuni ce ar defăima o persoană, fapt de care, deseori, fac uz funcţionarii de stat ca să hărţuiască presa.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice scria recent că membrii Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat sunt târâţi prin instanţe, fiind acuzaţi de lezarea onoarei şi demnităţii unor politicieni care au candidat la funcţia de deputat la alegerile din 2010. Preşedinta Centrului, Cornelia Cozonac, crede că reintroducerea pedepsei penale pentru jurnalişti i-ar descuraja să publice materiale de investigaţie şi chiar să recurgă la autocenzură:

Cornelia Cozonac
Cornelia Cozonac
„Reintroducerea pedepsei penale, de fapt, constituie un pericol şi pentru că politicienii noştri nu sunt suficient de maturizaţi ca să poată gestiona situaţiile de criză în care sunt criticaţi de presă. Ei, de regulă, folosesc legislaţia drept o metodă de presiune asupra presei şi este suficient ca un ziar să aibă un proces de judecată în care să se pretindă nişte prejudicii foarte mari, or ziarele pot falimenta şi astăzi în urma unui singur proces de judecată, iar jurnaliştii pot recurge la autocenzură atunci când sunt ameninţaţi de nişte procese interminabile cu politicienii.”

Cornelia Cozonac îşi motivează temerea şi prin faptul că puţini dintre judecătorii moldoveni fac diferenţa dintre o judecată de valoare, adică o opinie veridicitatea căreia este imposibil de dovedit, şi acuzaţiile defăimătoare.

Şi avocatul Vitalie Zama, de la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”, care a apărat în instanţă mai mulţi jurnalişti acuzaţi de calomniere, crede că sancţionarea penală a presei va lăsa loc pentru eventuale abuzuri din partea organelor de drept:

„În condiţiile în care în Republica Moldova asigurarea proporţionalităţii şi echilibrului dintre libertatea de exprimare şi onoarea şi demnitatea este departe de perfecţiune, categoric nu este bine venită sancţionarea şi urmărirea penală a jurnaliştilor. ”

Europa Liberă: Dar cât de greu sau, dimpotrivă, uşor este astăzi în instanţă să demonstrezi că un jurnalist a calomniat pe cineva?

„În principiu, calomnie înseamnă răspândirea de afirmaţii mincinoase, care are drept scop de a discredita sau defăima pe cineva. Corespunzător, urmează de demonstrat intenţia de defăimare şi neveridicitatea afirmaţiilor răspândite. Totuşi, unele materiale sau cauze de defăimare impun responsabilizarea jurnaliştilor, însă în niciun caz nu poate fi vorba de răspundere penală.”

Săptămâna trecută, liderul PL, Mihai Ghimpu a provocat nemulţumirea instituţiilor de presă şi a organizaţiilor neguvernamentale, după ce a declarat că va insista pe revenirea la pedeapsa penală pentru „depăşirea limitelor de către presă”.

Corina Fusu
Corina Fusu
Liberala Corina Fusu, vicepreşedinta Comisiei parlamentare pentru cultură, sport şi mass media, ia apărarea deputatului, spunând că declaraţia a fost făcută „la fierbinţeală”:

„Preşedintele Mihai Ghimpu nu a avut în vedere modificarea legislaţiei pentru introducerea unei astfel de penalizări. Noi mergem pe „depenalizare”, dacă pot să spun aşa, este chiar şi o recomandare a Consiliului Europei. De asemenea, există Codul Civil unde este prevăzută amenda în cazul în care instanţa dovedeşte că există defăimarea. Instrumente juridice au toţi, şi jurnaliştii, şi politicienii, ele sunt prevăzute în legislaţia naţională. Trebuiesc folosite instrumentele care sunt la ora actuală. Deci, despre penalizare nici nu poate fi vorba.”

Apărătorii libertăţii de exprimare sunt de părere că opţiunea liderului liberal pentru pedepsirea penală a jurnaliştilor şi eventuala restabilire a acesteia în Codul Penal pot compromite imaginea Republicii Moldova în faţa partenerilor occidentali. Or, anul trecut, organizaţia americană Freedom House constata într-un raport despre democraţia în ţările în tranziţie că independenţa presei este singurul domeniu în care Republica Moldova a progresat în 2011.
Previous Next

XS
SM
MD
LG