Linkuri accesibilitate

Banca Mondială ar putea amâna finanţarea mai multor proiecte în Republica Moldova


Programele în derulare vor continua, iar despre altele se va putea fi vorba doar după restabilirea relaţiei cu FMI, este mesajul experţilor BM. Este vorba despre programe evaluate la 400 de milioane de dolari în patru ani.

Întreaga Europă trece de o lungă perioada de timp printr-o criză financiară, la fel ca şi întreaga regiune şi, potrivit mai multor analişti politici, situaţia poate deveni chiar globală. În aceste condiţii, care sunt perspectivele economice ale Moldovei? Ce previziuni sunt pentru următoarea perioadă? Un raport al reprezentanţei Băncii Mondiale la Chişinău nu dă prea multe prilejuri de optimism şi avertizează franc asupra pericolelor reprezentate de continuarea crizei politice şi de lipsa unui acord cu Fondul Monetar Internaţional. Relatează Liliana Barbăroşie:

Banca Mondială ar putea amâna finanţarea mai multor proiecte în Republica Moldova din cauza incertitudinii politice, dar mai ales a instabilităţii macroeconomice cauzate de o serie de decizii ale guvernului de la Chişinău, numite „populiste” de BM. Criticile experţilor acestei organizaţii se referă la majorarea de pensii şi salarii şi cea cu privire la introducerea unui impozit unic în agricultură. Ei au anunţat astăzi că guvernul ar trebui să le revadă pe unele dintre ele. Despre proiecte noi pe care Banca Mondială le-ar putea finanţa pe viitor se va putea discuta doar după restabilirea relaţiilor cu FMI, au mai sugerat reprezentanţii BM.

Un raport al Băncii Mondiale privind economia moldovenească arată că, după recesiunea de anul trecut, de 0,8 la sută, în 2013 Moldova ar putea avea o creştere economică de 3 la sută. Raportul explică însă şi care sunt condiţiile în care aşteptările ar avea şanse să se adeverească. Una din ele ar fi ca lucrurile să meargă bine atât în zona euro, cât şi în Rusia, economii de care Moldova este foarte dependentă, dar şi ca Moldova să fie ferită de cataclisme naturale de tipul secetei din anul trecut.

Abdoulaye Seck (stânga)

Abdoulaye Seck (stânga)

Incertitudinea politică şi instabilitatea macroeconomică rezultată din aceasta sunt însă, de departe, cele mai grave ameninţări la adresa creşterii economice, au avertizat experţii BM.

„Instabilitatea economică nu este bună pentru creşterea economică pe termen lung, nu este bună pentru cetăţenii cei mai săraci ai ţării, nu este bună pentru că nu poate permite dezvoltarea eficientă a ţării. Când inflaţia este mare, impactul oricărui suport financiar care vine în ţară scade. Asta este ceea ce vrem noi ca să fie clar,” a explicat reprezentantul Băncii Mondiale de la Chişinău, Abdoulaye Seck.

Recentele decizii ale guvernului, de majorare a salariilor şi pensiilor, dar şi de unificare a impozitelor în agricultură sunt calificate drept „populiste” în raportul Băncii Mondiale. Ruslan Piontkivsky, economistul Băncii Mondiale pentru Moldova, a explicat că sunt decizii care pot creşte deficitul bugetar, iar asta măreşte instabilitatea:

„Majorarea pensiilor este o deciziei pe termen lung, care nu afectează un an, ci mulţi înainte. Astfel de decizii sunt luate de obicei după analize foarte atente. Când însă se iau pe nepregătite, asta poate afecta bugetul pe mulţi ani înainte şi compromite asistenţa pe care o dăm noi pentru anumite politici. În cazul impozitului din agricultură, analiza noastră arată că aceste schimbări pot duce la un impact imprevizibil. De aceea, această decizie trebuie revizuită. Pentru că atunci când recolta va fi bună, toţi vor avea venituri, vor plăti taxa unică şi vor fi fericiţi. Dar dacă situaţia va fi rea, taxa aceasta o va înrăutăţi şi mai mult.”

Aceste decizii au fost dezaprobate şi de FMI, răcind şi mai mult relaţia Moldovei cu Fondul, îngheţată anul trecut din cauza problemelor Băncii de Economii şi a administrării fiscale. Iată însă cum au explicat experţii BM de ce orice suport financiar extern, inclusiv cel al Băncii, este condiţionat de existenţa unui program în derularea cu Fondul:

„Pentru anumite programe, noi avem nevoie să evaluam politicile macroeconomice ale ţării. În aceste evaluări, noi ne bizuim pe expertiza FMI, noi ne consultăm cum ei. Este un lucru inevitabil - ei au un cuvânt de spus. Este mai simplu când există un program cu FMI şi el merge după plan. Atunci nu sunt riscuri. Dacă nu există un program, devine mai riscant. În majoritatea cazurilor noi amânăm la rândul nostru procesul până se rezolvă aceste probleme”, ne-a spus Ruslan Piontkivsky.

Programele în derulare vor continua, iar despre altele se va putea fi vorba doar după restabilirea relaţiei cu FMI, este, simplu spus, mesajul experţilor BM. Şi este vorba despre programe evaluate la în jur de 400 de milioane de dolari în patru ani, bani pe care Moldova ar putea miza doar dacă îşi reface programul cu FMI.

Primul efect negativ ar putea fi amânarea ajutorului de 10 milioane de dolari promis de BM fermierilor moldoveni pentru revigorarea de după seceta de anul trecut.
„Ei au nevoie de acest suport acum. Noi îl putem acorda, dar dacă se amână prea mult, îmi pare rău, dar va trebui să discutăm încă o dată dacă e sau nu nevoie de el sau poate va trebui să întrerupem acea finanţare”, a punctat Abdoulaye Seck.
XS
SM
MD
LG