Linkuri accesibilitate

Eșecul negocierilor Serbia - Kosovo: Belgradul oferise un schimb de teritorii


Protest la Belgrad împotriva negocierilor sârbo-kosovare, cu medierea UE. Pe inscripţie: "Ascultaţi poporul, nu Bruxellesul", 6 aprilie 2013

Protest la Belgrad împotriva negocierilor sârbo-kosovare, cu medierea UE. Pe inscripţie: "Ascultaţi poporul, nu Bruxellesul", 6 aprilie 2013

Schimbul de teritorii și de populații ar fi dus la o omogenizare aproape totală a regiunii, însă a fost respins, mediatorii temându-se de un precedent periculos.


Serbia a respins luni planul UE pentru Kosovo și mai are doar câteva zile pentru a propune o soluție alternativă.

Serbia nu a primit suficiente garanții că etnicii sîrbi din Kosovo și-ar vedea drepturile respectate de majoritatea albaneză și propusese guvernului de la Priștina un schimb de teritorii, însă mediatorii occidentali, în special Statele Unite, s-au opus, temându-se de un precedent periculos. Propunerea Serbiei a fost de altfel respinsă în bloc și de premierul din Kosovo Hashim Thaçi, care s-a întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu omologul său sîrb Ivica Dačić.

După eșecul întâlnirii, a opta din 2011 încoace, Dačić, întors la Belgrad, a declarat luni într-un interviu cu Frankfurter Allgemeine Zeitung, că Serbia oferise în schimbul părții de nord a Kosovo, populate aproape exclusiv de sîrbi, valea Preševo, o zonă de dealuri de-a lungul frontierei Serbiei cu Kosovo și care este populată aproape exclusiv de albanezi.

Schimbul de teritorii și de populații ar fi dus la o omogenizare aproape totală a regiunii, însă a fost respins, teama nemărturistă fiind aceea că asta ar fi stimulat în mod primejdios separatismul albanezilor din Macedonia vecină, care formează între un sfert și o treime din populația Macedoniei și care trăiesc într-o zonă compactă de-a lungul frontierei cu Albania și Kosovo.

In 1998 si 1999, in valea Preševo a avut loc o insurecție armată, in paralel cu cea a albanezilor din Kosovo si care s-a încheiat doar prin intervenția unor trupe ale ONU (KFOR). Schimbând Preševo pe zona Mitrovica din Kosovo, Serbia ar fi renunțat astfel la cea mai turbulentă din minoritătile sale, preluând in schimb nordul sîrbesc al Kosovo pînă la rîul Ibar, care desparte in două orașul Mitrovica.

Ca o soluție alternativă, Serbia cerea ca cel puțin regiunea sîrbă din nord, din jurul Mitrovicei, să dispună de oarecare autonomie în administrarea poliției și tribunalelor, dar și acest lucru a fost respins de Kosovo, sprijinit de Statele Unite.

Catherine Ashton, șefia diplomației europene, care mizase mult pe un acord între cele două părți, a declarat ca nu vor mai avea loc negocieri formale si ca așteaptă ca Belgradul si Priștina sa formuleze propuneri. Poziția intransigentă a guvernului de la Priștina este insa cunoscută, iar Belgradul are timp doar pînă săptămâna viitoare, pe 16 aprilie, când Comisia Europeană își va face publice recomandările în legătură cu viitorul celor două părți în raport cu UE. In absența unui acord, Serbia riscă să nu mai primească o dată precisă pentru începerea negocierilor de aderare la UE, iar Kosovo să nu poată beneficia de un Acord de Asociere.

Cum a spus-o premierul Dačić, guvernul de la Belgrad e prins intr-o dublă constrangere: constitutia Serbiei nu recunoaște independența Kosovo, iar pentru a trece peste asta ar trebui un referendum national al cărui rezultat ar fi in mod sigur negativ.

In vizită la Moscova zilele acestea, Dačić nu va putea obține din partea Kremlinului un sprijin altfel decât moral. Moscova nu poate influența Priștina, cu atât mai mult cu cât Rusia nu a recunoscut independența Kosovo. Reversul constrângerii căreia îi este însă supus Belgradul e faptul că Serbiei i se cere să facă ceea ce chiar unele țări ale UE nu au făcut: cinci țări UE (Spania, România, Slovacia, Grecia si Ciprul) au refuzat pina acum sa recunoască Kosovo, deși UE in ansamblu a recunoscut Kosovo, al cărui drapel arboreaza de altfel culorile europene.
XS
SM
MD
LG