Linkuri accesibilitate

Circa 90 de gardieni ai lagărelor de concentrare naziste în vizorul magistraţilor germani.


La sfîrşitul săptămînii trecute, ziarele grupului WAZ (Westdeutsche Allgemeine Zeitung) au difuzat ştirea că magistraţii germani au început urmărirea unui număr de 51 de persoane care fuseseră gardieni în lagărul nazist de la Auschwitz. În ştirea amintită au fost citate surse ale Centrului de Plăci inscripţionate cu numele lagărelor în faţa Reichstag-ului

Plăci inscripţionate cu numele lagărelor în faţa Reichstag-ului

Investigare a crimelor naţional-socialiste din Ludwigsburg.

S-a precizat că prezumtivii făptaşi trăiesc în diferite localităţi din Germania şi că toţi sunt trecuţi de vîrsta de 90 de ani. S-a mai afirmat că începerea urmăririi penale a persoanelor se va face în baza acuzaţiei de complicitate la crimă.

Tragerea la răspunderea penală a acestor persoane a stîrnit numeroase comentarii. Între altele, s-a pus întrebarea de ce a fost tergiversată această acţiune timp de 68 de ani de la terminarea războiului. Totodată, s-a atras atenţia, că din cauza vîrstei înaintate şi a stării lor de sănătate, aceste persoane oricum nu vor mai putea fi condamnate la închisoare. Probabil că cei mai mulţi nici nu mai vor avea putere să se prezinte în faţa unui tribunal.

Procurorul şef al centrului de la Ludwigsburg, Kurt Schrimm, a explicat în mai multe interviuri că începerea urmăririi penale a acestor persoane a fost pregătită deja în perioada cînd au fost căutate dovezi contra gardianului John Demianiuk, acuzat de complicitate la crimă pe vremea cînd activa în lagărul de la Sobibor. Demianiuk a fost condamnat de un tribunal german, la 5 ani de închisoare, şi a murit la scurtă vreme după pronunţarea sentinţei. Din cauza vîrstei, tribunalul l-a scutit să execute pedeapsa într-un penitenciar.

Centrala de la Ludigsburg a fost înfiinţată în 1958 şi a adunat dovezi pentru acţiuni penale contra 7485 de persoane. În anii '50, practic nu au mai avut loc procese contra unor prezumtivi Memorialul de la închisoarea Gestapo-ului de la Plötzensee din Berlin

Memorialul de la închisoarea Gestapo-ului de la Plötzensee din Berlin

criminali de război. Asta din cauza faptului că autorităţile de atunci încercau să împiedice procesul de reconsiderare juridică şi să protejeze persoanele care ocupau posturi importante în structurile administrative, militare şi politice ale statului, deşi erau compromise politic. Abia în anii 1960 au avut loc din nou procese contra unor criminali de război care se aflau pe teritoriul vest-german.

Într-un interviu acordat luni postului de radio Deutschlandfunk, procurorul Schrimm a anunţat că cercetările privind prezumtivii făptaşi de la Auschwitz se vor extinde şi asupra altor persoane care au activat ca gardieni în diferite lagăre naziste. Schrimm a spus că în vizorul magistraţilor se află cel puţin 90 de persoane. Deocamdată, magistraţii cercetează o listă care cuprinde numele unor suspecţi care domiciliază în Germania. Totodată, el a explicat modalităţile concrete în vederea stabilirii vinovăţiei.

Publicista franceză Beate Klarsfeld, a salutat demersurile justiţiei germane. Într-un interviu radio, ea a declarat marţi că e sigură că din cauza vîrstei lor, persoanele nu vor mai putea fi condamnate. Procesele, însă, a spus ea, „vor constitui o lecţie de istorie pentru tineri”.

Fragment din interogatoriul „bibliotecarului” de la Auschwitz, din 1962 (ACNSAS, R 311942, f. 365)

Fragment din interogatoriul „bibliotecarului” de la Auschwitz, din 1962 (ACNSAS, R 311942, f. 365)

În 1999, revista „Vierteljahreshefte für Zeitgeschichte” a publicat o listă nominală cu 1817 de criminali de război condamnaţi în Polonia, după 1945. Pe această listă de aflau şi 132 de persoane originare din România (a se vedea aici criminalii originari din România: http://www.zinnenwarte.de/Transsylvania/Wachpersonal.html ).

Se ştie că aproximativ 70.000 de etnici germani din România fuseseră înrolaţi în detaşamentele Waffen-SS.

Cei care erau mai în vîrstă nu au fost trimişi pe front. Mulţi dintre aceştia au activat ca gardieni în diferitele lagăre de concentrare.

Un caz inedit este cel al scriitorului timişorean Hans Mokka (1912-1999), care dezvăluia Securităţii în timpul unui interogatoriu, în 1962, că fusese „bibliotecar” la Auschwitz. Interesul Securităţii se limita atunci doar la racolarea scriitorului ca agent, camuflînd activitatea propriu zisă a acestuia la Auschwitz şi apoi în lagărul de la Ravensbrück.
XS
SM
MD
LG