Linkuri accesibilitate

Irina Condrea: „PCRM a avut tot timpul o reacţie şi o atitudine ostilă nu numai faţă de limba română, dar faţă de tot ce ar însemna român şi românesc”.


Recent, in Parlament a fost propusa modificarea legislatiei privitoare la limba de stat din Moldova şi la limba rusa, care are statut de limba de comunicare interetnica. Propunerea a venit din partea unei deputate a Partidului Liberal, Ana Guţu, de profesie lingvistă şi doctor în filologie romanică. Iniţiativa sa nu a fost susţinută de partidul democrat şi nici de opoziţia comunista. Alla Ceapai a stat de vorbă cu şefa catedrei de limba română a Universităţii de Stat din Moldova, Irina Condrea, despre propunerea deputatei liberale şi reacţia politică pe care a stîrnit-o.

Irina Condrea: „Cred că iniţiativa în sine este bună, pentru că legislaţia lingvistică este învechită. Legea anterioară cu privire la funcţionare limbilor pe teritoriul RSSM este nu numai învechită, dar vă daţi seama nici statul nu mai există, nici situaţia nu este cea care a fost la momentul adoptării acelei legi. De aceea, ea trebuie, aşa sau altfel, adusă în conformitate cu situaţia actuală.

De altfel, anul trecut a fost depus un proiect de lege de deputatul Mişin şi alţii cu privire la modificarea legislaţiei lingvistice. Dar ei au depus în Parlament textul vechii legi, retușând câteva lucruri legate de denumirea ţării, restul a rămas la fel. În legea anterioară sunt foarte multe drepturi şi cu foarte mare atenţie este tratată limba rusă, ca limbă de comunicare interetnică. Prin aceasta se deosebeşte iniţiativa doamnei Guţu.

Cred că nu mai stârneşte dubii şi nu ar trebui să stârnească discuţii problema cu denumirea limbii, ca să fie limba română în art. 13 din Constituţie, dar nu limba moldovenească. Şi realitatea ne arată că majoritatea vorbitorilor sau, mai bine spus, a utilizatorilor de limbă română scriu şi dau, de exemplu, pe toate site-urile oficiale este sigla RO nu MD. Lumea înţelege, mai ales dacă este vorba de comunicarea oficială sau instituţională, ce limbă se foloseşte. În toate documentele, chiar şi la angajare se operează cu limba română. Dar ce i-a deranjat pe oponenţi în această iniţiativă cred că este cu totul altceva.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi această reacţie a oponenţilor, mă refer la PCRM şi PD?

Irina Condrea: „PCRM a avut tot timpul o reacţie şi o atitudine ostilă nu numai faţă de limba română, dar faţă de tot ce ar însemna român şi românesc. Ei consideră că ce este românesc, este fascist şi nu o sigură dată s-a spus acest lucru. Este o atitudine a lor care nu ar trebui să ne mire.

Cât priveşte reacţia altora care nu fac parte din partide, ea este diferită. Ceea ce conţine prezenta iniţiativă legislativă este de fapt situaţia limbii române. În legislaţia veche este foarte mult spaţiu alocat limbii ruse. În textul legislaţiei de mai multe ori pomenită sintagma limba rusă, decât limba moldovenească. Acum sigur că limba rusă, cu trecerea timpului, îşi mai pierde din funcţiile pe care le-a avut cândva. Dar nimeni nu interzice să se vorbească în limba rusă.

Pe de altă parte, este absolut logic, aşa cum scrie în această iniţiativă legislativă, ca funcţionarii publici să cunoască limba română. E foarte bine dacă vor şti şi limba rusă sau alte limbi. Sau funcţionarii din sistemul judiciar trebuie să ştie limba română. Sunt posturi cheie şi segmente cheie unde limba română trebuie cunoscută. Asta îi deranjează pe mulţi, că deţin şi posturi înalte şi funcţii în care se descurcă bine merci numai cu limba rusă, dar nu este logic acest lucru.”

Europa Liberă: Nu a întârziat nici reacţia Kremlinului care vede în această iniţiativă o îngrădire a drepturilor lingvistice a minorităţilor etnice. În opinia dvs, schimbarea în Constituţie a denumirii limbii ar putea duce la tensionarea relaţiilor interetnice.

Irina Condrea: „M-aş gândi în primul rând dacă schimbarea denumirii limba română ar defavoriza pe cineva. Nu cred că va defavoriza absolut pe nimeni. Dacă să presupunem că mâine în Constituţie va fi scris limba română, spuneţi-mi, vă rog, ce se va schimba peste noapte? Eu sunt sigură că lucrurile vor rămâne aşa cum au fost.

Faptul că Rusia vrea să-şi apere conaţionalii şi concetăţenii, poate că nu o face în maniera în care ar trebui să o facă, dar e ceva firesc. Am impresia că orice ţară ar reacţiona în acest fel. Rusia a reacţionat şi la legislaţia lingvistică din Ucraina şi acum discuţiile se desfăşoară foarte dramatic, şi lucrurile încă nu s-au precipitat. Este aceeaşi reacţie pentru orice situaţie când într-un fel sau altul interesele Rusiei vor fi afectate. Eu cred că unele lucruri se exagerează, dar reacţia aceasta trebuia să fie de aşteptat.

Din păcate, când încep aceste discuţii politice nu se rezolvă nimic. Şi asta în loc să rezolvăm ceea ce trebuie de rezolvat. Să facă fiecare ce crede de cuviinţă - ruşii pentru limba lor şi noi pentru limba română, - dar fără să ne amestecăm noi în politicile lingvistice ale Rusiei şi Rusia în politicile lingvistice ale statului nostru. Cred că aşa ar trebui să se facă.”

Europa Liberă: Doamna Condrea, polemica privind denumirea limbii nu este una nouă, de ce a reapărut acum?

Irina Condrea: „Ea apare cu regularitate, oricând poţi să te aştepţi, pentru că este un subiect gata de dispută oricând şi care să adune două tabere. A reapărut acum datorită acestei iniţiative legislative doar. Dar, din păcate, acesta este un subiect foarte uşor pentru politicieni – nu am vorbit demult la televizor, stai, că despre limba moldovenească sau că nu e moldovenească pot vorbi oricând, oriunde şi la orice oră. Asta mi se pare foarte neplăcut.

Eu, ca profesor de limbă română şi ca specialist, chiar sunt dezamăgită de multe ori când văd că aceste discuţii sunt sterile şi nu ajută nici ca limba română să progreseze, nici ca limba rusă să se dezvolte, nici pentru nişte relaţii normale şi înţelegere, dar numai ca zâzanie. Limba română este un subiect de zâzanie şi de spirite încinse în politică. Nu ar trebui ca limba să aibă asemenea efecte.”
XS
SM
MD
LG