Linkuri accesibilitate

Cum limba maghiară și limba română se învață una pe alta.


După de nu cu mult timp în urmă banala arborare a steagului Ținutului Secuiesc la locul unde era normal să fie arborat, așa cum e arborat acasă la el și steagul Teleormanului, a aruncat Bucureștiul și Budapesta într-o dispută diplomatică aprinsă, doi tineri clujeni au născocit un model de reconciliere interetnică prin intermediul lingvisticii, al umorului și al artelor plastice.

Alexandra Damian este moldoveancă născută la Iași. Sugár Teodor Dávid e ungur născut la București și trăit în secuime. Amîndoi stau acum la Cluj unde au pornit proiectul numit HungaRomânisme - HungaRomagyarázatok, un proiect care ființează deocamdată doar pe Facebook, dar care ar putea nu peste mult timp să se transforme chiar într-o nouă limbă. I-am rugat să ne spună ce înseamnă asta.

Sugár Teodor Dávid: „Înseamnă o colecție de cuvinte, expresii, înjurături mai dure sau mai puțin dure din maghiară traduse în română mot a mot, și care se transformă în niște cuvinte foarte hazlii și interesante, dintre care primul și inițiatorul proiectului a fost „lepkefing” , ceea e echivalentul expresiilor românești „o nimica toată” și „floare la ureche”, dar care tradus exact înseamnă „pîrț de fluture”. Proiectul s-a născut într-un drum spre Iași. În secuime există un muzeu al fluturilor care avea un banner afișat undeva într-un câmp și care conținea o greșeală gramaticală. Evident, Alexandra și-a dat seama de această greșeală, pentru că pentru mine era ceva foarte natural.”

Sugár Teodor Dávid și Alexandra Damian

Sugár Teodor Dávid și Alexandra Damian

Alexandra Damian:Fluturi tropicale - era o greșeală care provenea din faptul că în maghiară, am aflat și eu ulterior acest detaliu, nu există genuri, nu se face diferențierea între genul feminin și genul masculin, și probabil de aceea pentru Dávid alăturarea dintre „fluturi” și „tropicale”, care ar fi trebuit să fie „tropicali” era absolut firească. Și de aici el și-a amintit de expresia „pîrț de fluture”, care, evident, pe mine m-a amuzat, și pe care am împrăștiat-o printre toți prietenii mei români.

Europa Liberă: „Acest lucru nu este singular. În limba engleză a trece „ca prin urechile acului” se spune „through the eye of the needle”, „prin ochiul acului”...

Sugár Teodor Dávid:
„Limba maghiară conține foarte multe expresii care sînt absolut absurde pentru cineva de altă etnie, nație, limbă maternă.”

Alexandra Damian: „Expresiile unei limbi o reprezintă doar pe ea însăși, și sînt intraductibile pentru alte limbi. Așa e și situația asta - imposibilitatea traducerii expresiilor limbii maghiare cu un echivalent în limba română a dat traducerile acestea mot a mot, care de fpat nu au o legătură cu sensul propriu al expresiilor ci pur și simplu realizează un soi de comunicare între două limbi diferite.”

Europa Liberă: Cum reușiți să faceți înțeleasă asta pentru români?

Alexandra Damian:
„Păi e vorba de o persoană, Dávid, care cunoaște totuși sensul efectiv al expresiei, și de aceea și în aceste traduceri vizuale pe care le-am făcut noi am încercat să explicăm în primul rând sensul expresiei și apoi să-i dăm traducerea aceea mot à motde care vorbeam. Deci încercăm să existe trei dimensiuni: dimensiunea în maghiară care este evident cunoscută doar celor care vorbesc maghiara, dimensiunea traducerii mot à motcare e cunoscută românilor, și dimensiunea care face legătura între ele care e ensul efectiv al expresiei.”

Europa Liberă: Ai vorbit de o transpunere vizuală.




Alexandra Damian: „De ce transpunere vizuală? Inițial, când am început să vorbim despre faptul că ar trebui să facem cunoscut poate puțin mai mult și românilor că în limba maghiară există niște expresii amuzante, ne-am gîndit să le scriem doar cu o explicație, eventual cu o mică istorie, cu o poveste din spatele lor. Însă între timp ne-am dat seama că o provocare și mai mare ar fi să încercăm să transcriem ceva care este foarte abstract, cum ar fi de exemplu expresia „a lăuda soarele cu chitanța” (nyugtával dícsérd a napot, cu sensul „satisfacţia unei zile lucrate”), sînt niște cuvinte alăturate care nicicum nu intră în același cadru bidimensional..”

Europa Liberă: În limba română, pentru că în limba maghiară are sens.

Alexandra Damian:
„Are sens, bineînțeles. Și ne-am dat seama că ar fi o provocare extraordinară ca atunci când noi invităm graficieni pe care noi îi considerăm talentați și apți să facă asta să vedem dacă ei reușesc să dea o coerență expresiilor care sună foarte abstract în română. Și de aici a venit ideea să lucrăm numai cu graficieni români care nu ungurește, să vedem ce iese. Și a ieșit ceva extraordinar. Am înecput să lucrăm cu George Roșu, un ilustrator din Brașov, pe care noi îl urmăream și la care am observat o abilitate de a transpune foate metaforic, de a extrage esența, de a extrage metafora din spatele literalului, din spatele sensului propriu. El reușea să extragă un sen conotativ. Și i-am dat o listă de expresii, a venit cu două dintre ele, am fost absolut uimiți de cît de bine a putut să surprindă esența expresiilor, și de aici a continuat proiectul, pentru că ne-am dat seama că cea mai ușoară modalitate de a face ceva cunoscut e prin vizual.”

Sugár Teodor Dávid: Darumadár fenn az égen.

Alexandra Damian: „E o expresie care mot à motînseamnă „pasăre macara sus pe cer”, și lasă loc de foarte multă interpretare dar de fapt e echivalentul lui „cocostârc” din limba română.

Sugár Teodor Dávid: Sültparaszt.”

Alexandra Damian: „Tradus mot à mot înseamnă „țăran fript” și sensul este „necioplit, bădăran.”

Sugár Teodor Dávid: „Și încă una care mie mi se pare foarte frumoasă: néz mint hal a szatyorban.”

Alexandra Damian: „Se uită ca peștele din sacoșă”, cu sensul „se uită ca boul la poarta nouă”, „se uită foarte mirat”.

Sugár Teodor Dávid:Pipepurc” - pârț de gâsculiță (o nimica toată, floare la ureche, echivalentul lui „lepkefing”, pârț de fluture )

Europa Liberă: Cît din secuime vine asta și cît nu?

Sugár Teodor Dávid:
„Este vorba de cît de tare am fost expus eu anumitor culturi. Eu m-am născut în București, provin dintr-o familie maghiară din București, am fost crescut în secuime, dar am fost în egală măsură expus și culturii maghiare și culturii secuiești și culturii române. Deci unele expresii vor veni strict din secuime, cum e de exemplu „pipepurc” - pârț de gâsculiță [floare la ureche, o nimica toată], pe care chiar și prietenii mei maghiari din Ungaria nu-l cunoșteau, iar altele vor veni chiar din Ungaria și s-ar putea să nu le cunoască oameni de etnie maghiară din România, cum ar fi expresia „țăran fript”, sültparaszt [bădăran, necioplit].”

Europa Liberă: Și cum ajută tot ce faceți la dezvoltarea unui, să zicem, simț civic al societății românești de astăzi?

Sugár Teodor Dávid:
„Eu am așa o speranță ascunsă ca măcar una din expresiile acestea să devină uzuală în limba română.”

Europa Liberă: Care?

Sugár Teodor Dávid:
„Cred că Alexandra ar putea să răspundă mai corect la întrebarea asta pentru că ea fiind de origine română ar fi cea mai în măsură să spună asta.

Alexandra Damian: „O să revin probabil la expresia care, așa cum a zis și Dávid, m-a marcat suficient ca să încep să mă gîndesc serios la acest proiect: pârț de fluture. Îmi doresc ca atunci când românii vor fi întrebați „cum ți-a fost teza, Ionică?”, Ionică să răspundă: „Păi a fost un pârț de fluture, absolut ușor, am știu să fac tot și am luat 10.”
XS
SM
MD
LG