Linkuri accesibilitate

Speranţa de viaţa în CSI şi UE. Ţigările, alcoolul şi statistica


"E timpul să alegeţi: ori noi, ori berea!" - o campanie anti-alcool în Rusia

"E timpul să alegeţi: ori noi, ori berea!" - o campanie anti-alcool în Rusia

Un tânăr de 20 de ani din Uniunea Europeană are acum 90% şanse se ajungă la vârsta de 60 de ani. În cazul unui tânăr rus, şansele sunt de numai 63%.


Speranţa de viaţă în fosta Uniune Sovietică este în continuă scădere, în mare parte datorită consumului de alcool (mai ales băuturi făcute acasă) şi al ţigărilor. Potrivit unui studiu publicat de revista britanică de specialitate „The Lancet”, rata mortalităţii în majoritatea ţărilor din CIS este semnificativ mai ridicată decât în ţările Uniunii Europene. Unde există, de asemenea, deosebiri semnificative între ţările Europei occidentale şi cele central şi est europene, cum ar fi România şi Bulgaria. Ileana Giurchescu rezumă relatarea semnată de corespondentul Europei Libere, Eugen Tomiuc:

Cauzele cele mai frecvente al mortalităţii în fostele republici sovietice sunt, potrivit autorilor studiului publicat de „The Lancet”, bolile cardiovasculare, provocate în mare parte de alcool şi tutun. Mortalitatea infantilă ridicată şi un sistem sanitar încă subdezvoltat sunt alte cauze ale unei speranţă scăzute de viaţă.

„Sunt mulţi factori care explică această stare de fapt”, declară unul din autorii studiului, Martin McKeen, specialist în sănătatea publică europeană la Şcoala de igienă şi medicină tropicală de la Londra, un centru cunoscut de cercetări.

McKeen relevă însă că alcoolul este cea mai mare problemă, mai ales în ţările nord slavice, mai ales în Rusia,Ucraina şi Belarus. Şi, explică el, nu este vorba de vodcă, ci de toate băuturile alcoolice produse în casă.

O vodcă şi o ţigară, într-un loc de joacă pentru copii, Kurgan, Rusia

O vodcă şi o ţigară, într-un loc de joacă pentru copii, Kurgan, Rusia

În Rusia, din 10 bărbaţi morţi încă înainte de pensie, la 6 alcoolul este de vină. Fie direct, fie că este vorba de accidente de maşină provocate în stare de ebrietate . În cazul femeilor, rata este de una din trei. SIDA şi infecţiile sunt ale cauze de deces care au şi alcoolul drept sursă.

În 1990, speranţa de viaţă a bărbaţilor din Rusie era de 63 de ani, ca să scadă apoi în 2000 la 58 de ani. Acum s-a redresat la 62 de ani. Femeile trăiesc în medie mai mult, până la 74 de ani.

În Belarus şi Ucraina, speranţa de viaţă a bărbaţilor a scăzut de asemenea în primii 10 ani de independentă, la 66 şi, respectiv, 65 de ani. Cât priveşte femeile, speranţa lor de viaţă a crescut un pic în ţările CIS, cu excepţia Ucrainei.

Spre comparaţie, între 1990 şi 2009, în Uniunea Europeană, speranţa de viaţă a crescut cu 8 ani: un tânăr de 20 de ani din Uniunea Europeană are acum 90 la sută şanse se ajungă la vârsta de 60 de ani. În cazul unui tânăr rus, şansele sunt de numai 63 la sută.

La Chişinău

La Chişinău

În cazul Republicii Moldova, unele din cele mai recente date provin din clasamentul CIA World Factbook, care arată că speranţa vieţii este de circa 69,51 ani. Moldova stă mai prost decât Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus, Uzbekistan, Armenia, Bulgaria şi România, se arată într-o ştire publicată în decembrie anul trecut de UNIMEDIA.

Speranţa de viaţă a unei femei în Moldova este de 73,63 ani faţă de a bărbatului - de 65,64 ani.

Un alt studiu, publicat de OECD, arată că românii, pe de altă parte, trăiesc cu 5 ani mai puţin decât media locuitorilor din Uniunea Europeană. Motivele sunt condiţiile de viaţă, sistemul precar de sănătate şi sărăcia. Speranţa de viaţă a românilor este de 72,7 ani, sub media europeana. În spatele României se află doar Lituania (71,1ani) şi Letonia (70,9 ani). Chiar şi aşa, faţă de anii 1970, speranţa de viaţa a românilor a crescut cu 13 ani, iar procesul se află pe un trend pozitiv. De aceea, unele studii scot la iveală că în 2050, 40% din populaţia ţării va avea peste 60 de ani, fata de 20% în acest moment.
XS
SM
MD
LG