Linkuri accesibilitate


Un vecin m-a întrebat deunăzi: „Tare incisiv eşti în tabletele tale, dle. Tare des invoci bunul-simţ. Dar de ce nu faci ceva concret ca să scăpăm de automobilele care au invadat curtea noastră?”

Fac aici o paranteză pentru a spune că a blocului nostru curte s-a transformat demult într-o imensă parcare. Îi doare-n cot pe proprietarii maşinilor de confortul celor fără de maşini, adică de confortul meu şi al vecinului sus-pomenit.

Mărturisesc că m-a tulburat întrebarea vecinului. Reieşea că eu sînt indiferent şi nu fac nimic pentru a înlătura o nedreptate.

Mi-am amintit însă că anterior m-am sfădit cu doi proprietari de maşini care îmi alungau copilul din curte doar pentru că acesta putea să le lovească cu mingea automobilele. Le-am zis atunci că ar fi bine să-şi parcheze maşinile în alt loc, că acea curte nu e parcare. Fireşte, proprietarii de automobile mi-au ignorat doleanţele, ba chiar m-au bălăcărit temeinic. I-am zis deci vecinului că am încercat marea cu degetul.

Acesta nu a fost mulţumit de răspunsul meu: „E limpede că nu vei putea să-i disciplinezi. Dar ai încercat să faci altceva, să-i influenţezi prin alte mijloace?”

Am scotocit prin memorie şi i-am spus că am vorbit despre parcarea din curtea noastră chiar în tabletele mele. Dar... nimic nu s-a schimbat...

„E limpede că nu se va schimba nimic oricît ai vorbi în mass-media. Eu te întreb dacă ai făcut ceva concret. Bunăoară, ai dus o cerere la primărie?”

Vecinul mi-a aruncat o privire cercetătoare.

Nu, la primărie nu fusesem şi am simţit cum îmi năvăleşte sîngele-n cap. Iar vecinul m-a privit reprobator şi a conchis: „Ehhh... Toţi sîntem buni la vorbă, dar la fapte...”

Cîteva zile am reflectat la ideea vecinului. Mi-am imaginat cum duc la primărie un demers în vederea lichidării parcării ilegale din curte. Experienţa obţinută în epoca tranziţiei îmi şopteşte însă că nu voi izbîndi, că mai influenţii proprietari de automobile, cu funcţii importante, vor ieşi învingători, chiar şi invocînd absenţa cronică a parcărilor în urbe. Şi mi-a mai şoptit experienţa un lucru: dacă vrei să-ţi aprinzi paie-n cap, dacă vrei să devii duşmanul acelor colocatari cu maşini, nu ai decît să mergi la primărie.

Deocamdată ezit, cîntăresc posibilele cîştiguri şi pierderi. Şi e foarte probabil să fac un demers, dar asta încă nu e sigur. Pînă atunci vreau să-l întreb pe vecinul sus-pomenit dacă doreşte şi el să semneze demersul cu pricina. Căci unde-s doi puterea creşte, nu-i aşa?

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG